Astăzi s-a deschis la Baku conferința COP29, un summit cu miză uriașă pentru acțiunile împotriva schimbărilor climatice. Țările participante au în vedere obiective ambițioase, în special în domeniul finanțării climatice, esențiale pentru statele în curs de dezvoltare, dar absența unor lideri importanți, precum Donald Trump și alți șefi de stat europeni, ridică noi provocări.

Cu toate că dovezile științifice privind gravitatea crizei climatice sunt mai clare ca niciodată, evenimentul începe într-un context complicat, cu o participare internațională mai slabă și semne de întrebare asupra angajamentului global față de Acordul de la Paris.

2024, an record de căldură. Încălzirea globală depășește praguri critice

COP29 debutează pe fondul unui climat în plină încălzire, 2024 fiind pe cale să devină cel mai călduros an înregistrat vreodată. Temperatura medie globală a depășit pentru prima dată pragul de 1,5°C peste nivelul preindustrial, un semnal de alarmă stabilit prin Acordul de la Paris. Deși țările din UE și SUA au redus emisiile, nivelul global de CO₂ continuă să crească, China fiind cel mai mare poluator la nivel mondial. În acest context, COP29 trebuie să răspundă unei urgențe fără precedent.

Finanțarea climatică, în prim-plan

Un subiect central al discuțiilor este finanțarea acțiunilor climatice pentru țările în curs de dezvoltare. Obiectivul summitului este stabilirea unui cadru financiar prin care națiunile vulnerabile să poată să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să implementeze măsuri de adaptare la efectele climatice devastatoare. Fără sprijin internațional concret, multe dintre aceste țări nu au capacitatea de a combate pe cont propriu efectele dezastruoase ale schimbărilor climatice.

Decizia politică și prioritățile interne ale unor țări

Absența unor lideri cheie umbrește însă perspectivele summitului. Re-alegerea președintelui Donald Trump în SUA a alimentat temeri privind o retragere a angajamentului american față de cauzele climatice, având în vedere scepticismul său declarat față de știința climei. În plus, lipsesc de la COP29 cancelarul german Olaf Scholz, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele francez Emmanuel Macron. Această decizie pare să reflecte atât tensiuni politice interne, cât și incertitudini legate de relevanța conferinței în contextul politic actual.

Olanda confruntată cu tensiuni interne

Un alt absent notabil este prim-ministrul olandez Dick Schoof, care și-a anulat participarea din cauza violențelor izbucnite recent între fanii de fotbal din Amsterdam. Acesta a declarat pe rețelele sociale că „datorită impactului social al evenimentelor recente din Amsterdam, va rămâne în Olanda”. În absența sa, Olanda va fi reprezentată de ministrul Climei și de emisarul special pentru climă.

SUA, un mesaj de reasigurare. Senatorul Whitehouse promite sprijin 

Cu toate acestea, SUA a trimis un mesaj de reasigurare a angajamentului climatic. Senatorul delegat, Sheldon Whitehouse, a declarat că, deși președintele Trump este absent, „părți semnificative din SUA sunt hotărâte să ajute planeta în a depărta catastrofa climatică”. Whitehouse a promis că SUA va continua să sprijine măsuri critice precum decarbonizarea economiei și reducerea emisiilor de metan.

Summitul COP29 sub semnul incertitudinii. Colaborare internațională, între speranță și scepticism

COP29 se desfășoară într-un moment critic, iar rezultatul rămâne incert. Pe de o parte, lupta împotriva încălzirii globale rămâne sub semn de întrebare din cauza lipsei de consens. Pe de altă parte, există speranțe că delegațiile prezente vor reuși să avanseze în privința finanțării climatice și să încurajeze acțiuni concrete și colaborare.