Republica Banatului - ultima sforțare a vechii ordini.  Cum s-a ajuns la împărțirea Banatului în trei părți, pe baze etnice.

Republica Banatului este un episod puțin dezbătut istoriografic. Asta pentru că respectiva formă de conducere autonomă a durat mai puțin de 20 de zile. Dar resorturile care au dus la efemera sa existență merită să fie cunoscute.

Republica Banatului  - context

Banatul a făcut parte din Țara Românească până la bătălia de la Mohacs din 1526, câștigată de către Suleyman Magnificul contra Regatului Ungariei. Atunci s-a creat vilayetul Timișoarei. Otomanii au lichidat atunci și Cetatea Severinului, locuitorii orientându-se spre localitatea Cerneți care va fi reședința Mehedințiului până la 1833.

Habsburgii au cucerit Vilayetul Timișoarei prin acțiunile Prințului-General Eugeniu de Savoia iar prin Pacea din 21 iulie 1718, de la Passarowitz, Banatul a devenit posesiune habsburgică. Din 17 februarie 1867, când s-a creat Austro-Ungaria, Banatul a intrat în componența Transleithaniei (Ungaria). Pe perioada administrației habsburgice, au fost colonizați etnici germani din Suabia-Bavaria dar și din alte zone. Pentru că ei s-au îmbarcat masiv din portul șvab Ulm, ei au fost numiți șvabi.

Administrația austro-ungară a dorit maghiarizarea românilor, sârbilor și șvabilor, interzicând limbile română, sârbă și germană în școli publice. Așa se face că în momentul de grație 1918, majoritatea populației non-maghiare  adică românii și șvabii au dorit Unirea cu România. Sârbii, evident, doreau să ocupe întreg Banatul, la fel și maghiarii.

Republica Banatului - bolșevicul Otto Roth

Republica Banatului a luat ființă la 31 octombrie 1918. În Ungaria, bolșevicii lui Bela Kun doreau să preia puterea. Agent al lui Kun, avocatul Otto Roth proclană Republica Banatului.  Totuși, trupele sârbe  vor pune capăt Republicii care nu a apucat să controleze Banatul. Se întâmpla la 18 noiembrie 1918.  Otto Roth a trăit între  6decembrie 1884 și 22 aprilie 1956. Otto Roth a profesat ulterior tot restul vieții ca avocat la Timișoara.

Take Ionescu vinde Banatul

Trupele sârbe ocupă Banatul. Există o mediere franceză a situației. Nikola Pasic, premier sârb și Take Ionescu desemnat de Guvernul României sunt de acord ca Banatul să fie împărțit în trei, pe principii etnice. Evident, ungurii doreau să unească tot Banatul, printr-o adunare la Szeged așa cum românii, la 1 Decembrie deciseseră Unirea Bamatului cu România la Alba Iulia.

Take Ionescu dorea cu ardoare să fie prim-ministru de aceea, a negociat cu Nikola Pasic în dauna statului român. În cele din urmă, Armata română a intrat în Timișoara la 3 august 1919.