Acordul semnat între Uniunea Europeană și Tunisia este din nou analizat din cauza situației drepturilor omului în țara nord-africană și a lipsei de transparență din partea Bruxelles-ului.

Acordul UE-Tunisia, criticat de „Mediatorul European”

Într-o declarație publicată miercuri, Mediatorul European a criticat Comisia Europeană pentru că nu a publicat „nicio informație” referitoare la riscurile identificate înainte de semnarea acordului, în iulie 2023.

Evaluarea a fost făcută „cu atenție și diligență”, dar nu a fost la înălțimea evaluărilor tradiționale de impact asupra drepturilor omului (HRIA), pe care apărătorul civic le preferă, deoarece sunt „făcute publice pentru controlul public”.

„În acest context, nu se poate trece cu vederea știrile profund tulburătoare care continuă să apară cu privire la situația drepturilor omului în Tunisia, în special în ceea ce privește tratarea migranților”, a declarat mediatorul, împărtășind rezultatele anchetei sale.

Acuzații pentru Tunisia

Autoritățile tunisiene au fost acuzate că au efectuat bătăi, detenții arbitrare, expulzări colective și forțate împotriva africanilor sub-saharieni, dintre care unii au fost găsiți abandonați în apropierea graniței cu Libia. Între timp, președintele Kais Saied a fost denunțat pentru că a promovat teoria rasistă a „marii înlocuiri”.

Pe această bază, Observatorul invită Comisia UE să stabilească „criterii detaliate” care ar putea declanșa suspendarea fondurilor UE în cazul în care sunt detectate încălcări ale drepturilor fundamentale în Tunisia.

Ca răspuns, Comisia UE a spus că „ia la cunoștință” constatările și „este pregătită să ia în considerare modalități de posibilă îmbunătățire, în special în ceea ce privește monitorizarea drepturilor omului”.

Acordul cu Tunisia, cunoscut și sub denumirea de „memorandumul de înțelegere”, este structurat în jurul mai multor dotări finanțate de UE în domenii tematice, inclusiv 150 de milioane de euro pentru a sprijini economia instabilă a Tunisiei și 105 de milioane de euro pentru îmbunătățirea gestionării frontierelor.

Problema migranților, tot mai complicată

De asemenea, sunt planificate investiții în energia regenerabilă și în conectivitatea digitală. Acordul a fost încheiat cu obiectivul final de a reduce plecările ilegale ale migranților către UE, în special către Italia.

În ciuda criticilor din partea parlamentarilor progresiști și a organizațiilor umanitare, care avertizează că Bruxelles-ul a închis ochii la abuzurile drepturilor omului și i-a dat președintelui Saied puterea de a șantaja blocul, Comisia UE a apărat în mod constant acordul și a promovat acorduri similare cu Egiptul și Mauritania.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis că va continua strategia în al doilea mandat, promițând că va dezvolta un „Pact pentru Mediterană”.

Săptămâna trecută, Ursula von der Leyen a revendicat succesul eforturilor sale. „Dacă luăm în considerare ruta Mediteranei Centrale, la care am lucrat intens, sosirile au scăzut în total cu 64% în Mediterana Centrală”, a declarat președintele Comisiei UE.

(Articol: Jorge Liboreiro, Euronews; Traducerea: Oana Avram, RADOR RADIO ROMÂNIA)