Banca Internațională a Religiilor. Cum s-au dus sume uriașe pe Apa Sâmbetei!

Banca Internațională a Religiilor. Cum s-au dus sume uriașe pe Apa Sâmbetei! Finanțare. Sursa foto: Pixabay

MilițieÎn 1 martie 1994, un melanj format din Patriarhia Ortodoxa Română, SNCFR, Loteria Națională, Poșta Română și alți cetățeni europeni, americani și arabi au fondat ceva unic în finanțele mondiale: Banca Internațională a Religiilor (BIR). Capitalul social incipient a fost 4 miliarde de lei (vechi, n.red.), o suma suspect de mica ținând cont de numărul mare al acționarilor (2.188).

Lipsa unui capital solid a fost compensată cu încrederea românilor în factorul religios. Practic, în percepția omului de pe stradă, după atâtea devalizări de bănci din perioada post-decembristă, o bancă „a religiilor” conferea o siguranță deplină.

Afacerea a început ca un succes, în cinci ani capitalul social fiind majorat de 50 de ori. Iar activele se ridică la peste 3.000 de miliarde de lei. BIR ajunsese la un profit total de 25 de milioane de dolari, deținea peste 100 de sucursale și devenea o tintă atractiva.

Lovitură sub centură

În 1999 s-a dat unda verde pentru falimentul BIR. Singura problemă (care a dus la tensiuni și procese ajunse la CEDO) a fost faptul că jucătorii-câștigători erau împărțiți în doua tabere: iterni și externi.

Din interior, s-a decis extinderea irațională a rețelei teritoriale și creditarea unor societăți-fantomă (bani pierduți, care au slăbit puterea financiara a băncii). Din exterior s-a pornit cu pasul nr. 1: discreditarea instituției.

Imediat, la 17 mai, Ovidiu Grecea, sef AVAB, lansează public ideea că BIR se confrunta cu o criză. Urmarea: ghișeele băncii au fost asaltate de depunători. Pentru a face față retragerilor masive de capital, BIR a renunțat înainte de termen la mari plasamente în titluri de Stat și titluri de pe piață interbancară. Și au adunat pierderi de peste 100 de miliarde de lei…

În 19 noiembrie, guvernul Radu Vasile emite o Ordonanță de Urgență, prin care se modifica procedura falimentului bancar.

În 1 ianuarie 2000, BIR anunță un activ net de 186,2 miliarde de lei. În 28 ianuarie, BNR emite o circulară care prevedea că cesiunile de creanță efectuate de bănci în 1999 să fie trecute pe „pierderi”. În cauza era… o singură banca: BIR.

Circulara a aruncat exercițiul financiar din 1999 al BIR, de pe plus, pe minus („pierdere contabila”, în condițiile în care banca avea credite performante în pondere de peste 70%).

Și, fandaxia-i gata

În 1 februarie, controlul de rutina al BNR se transforma în supraveghere specială, iar BIR e obligata să accepte conducerea BNR. E momentul în care se declanșează operațiunea îndeplinirii primului motiv de faliment al BIR: trecerea la un „activ net negativ”.

Acțiunea e galopantă: în 31 martie, activul net scade la minus 18,6 miliarde, apoi la minus 78,4 miliarde de lei.

Rapoarte contradictorii

Însă, conform conducerii BNR, realitatea e diferita și se aduc în sprijin rapoartele oficiale ale BIR. Patrimoniul net al BIR a involuat de la minus 78,4 miliarde lei (la sfârșit de aprilie 2000), la minus 205,8 miliarde lei (la sfârșit de mai 2000). La 31 mai rezultatul financiar înregistră pierderi de 493,5 miliarde lei.

BNR sugerează Patriarhiei (și unitățile de cult), precum și Regiilor Autonome și societăților cu capital de Stat să-și retragă conturile din BIR. Semnalul e clar, banca urma să se prabusesca iremediabil. Cât despre deponenții simpli („enoriașii cotizanți”), aceștia sunt lasați în plata… Domnului.

La 27 iulie 2000 BIR face ultima plata (în condițiile în care în 29 iunie, BNR solicitase deja Tribunalului București declanșarea procedurii de faliment a BIR).

Cine a pierdut

Perdanții acestui jaf sunt cunoscuți. Deponenții „neinformați”. Cei care și-au pierdut depunerile, unii averile. Câțiva angajați BIR (care și-au pierdut locurile de muncă). Acționarii BIR neimplicați în afacerea comisioanelor pentru acordarea de împrumuturi ilogice (care au pierdut banii investiți în acțiunile băncii.

Cine a făcut bani

Cei care au primit „credite neperformante”.  De exemplu, fostul subofițer de Miliție, Dinel Staicu. Un mizilic de 273 miliarde de lei. Poate și magistrații care apar în notele informative că fiind „cumpărați”. O declarație menționa suma de 1 miliard de lei pentru una dintre judecătoare...

 

Ne puteți urmări și pe Google News
Revista presei