Cetatea Poenari, „adevărata casă a lui Dracula" - în atenția presei britanice

Cetatea Poenari, „adevărata casă a lui Dracula" - în atenția presei britanice

Vizitele pe care le-a efectuat în Transilvania, în anii trecuți, actualul rege al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Charles al III-lea, au adus țara noastră în atenția presei internaționale într-un cadru pozitiv.

De fiecare dată, fiul reginei Elisabeta a II-a a lăudat peisajele naturale minunate și vestigiile istorice din Transilvania. Într-un astfel de context, interesul pentru mitul lui Dracula, vampirul însetat de sânge imaginat de Bram Stoker și asociat cu domnitorul Vlad Țepeș, a crescut în spațiul public din Marea Britanie.

După ce Castelul Bran a fost constant alăturat legendarului personaj fictiv, mai nou presa britanică a "descoperit" un fapt istoric clar, cunoscut de altfel de către cei dornici de a se informa corect: Cetatea Poenari din comuna Arefu, județul Argeș, reprezintă adevăratul castel al lui Vlad Țepeș. De fapt, aceasta a fost reședința secundară a domnitorului, fiind construită pe post de fortăreață contra otomanilor.

Cotidianul The Sun a publicat recent un articol despre Cetatea Poenari, care ar urma anul viitor să fie redeschisă publicului, după o perioadă în care este supusă lucrărilor de restaurare. "Vlad Țepeș a domnit de trei ori. În timpul celei de-a doua domnii, el a construit doar trei monumente – mănăstirile Comana și Snagov și cetatea Poenari.

Ne puteți urmări și pe Google News

Realitatea este aceasta - Castelul Bran nu are nicio legătură cu Vlad. Nu el a construit acel castel – este doar marketing pentru turism. Adevăratul castel al lui Vlad Țepeș este cetatea Poenari", a explicat Cornel Popescu, managerul Muzeului Județean Argeș, jurnaliștilor britanici.

Legendele cu vampiri, parte informală a brandului turistic al României

Mitul vampirilor din Transilvania este frecvent menționat în filme și seriale care folosesc teme fantastice. Mulți specialiști în promovare susțin că România folosește de fapt prea puțin această legendă pentru brandul turistic de țară. Cu toate acestea, Castelul Bran este considerat de multe persoane drept o casă care i-ar fi aparținut lui Dracula.

Gary Oldman, Winona Ryder, Anthony Hopkins, Keanu Reeves și Sadie Frost sunt printre actorii care joacă în filmul de groază Dracula din anul 1992, regizat și co-produs de Francis Ford Coppola pe baza romanului omonim scris de Bram Stoker. Tema vampirilor a fost preluată între timp nu doar de alte producții cinematografice și de seriale de succes pe streaming, ci și de diverse jocuri video precum Vampire: The Masquerade - Bloodhunt sau Dracula, Frankenstein & Co.

Vampirii sunt personaje centrale și în unele jocuri de pacanele disponibile în cazinourile virtuale. Printre cele mai cunoscute sloturi online găzduite și în România de platforme licențiate pe plan local se remarcă titluri ca Dracula de la NetEnt, Vampire Bites de la EGT, Vampire Odyssey de la Synot sau Vampires vs Wolves de la Pragmatic Play.

Cetatea Poenari, între Curtea de Argeș și Barajul Vidraru

Monument istoric din secolul al X-lea, Cetatea Poenari a fost pentru prima dată menționată documentar în anul 1453. Aceasta poate fi admirată chiar pe Transfăgărășan, între Curtea de Argeș și Barajul Vidraru, mai exact pe vârful Muntelui Cetățuia, într-un cadru natural fortificat.

În decursul istoriei, Cetatea Poenari a purtat și alte nume: Cetatea Argeșului, Cetatea lui Negru Vodă sau Cetatea lui Țepeș. Numele de Poenari i-a fost atribuit cetății prin prisma apropierii de satul Poenari, situat pe valea Argeșului, la aproape 6 km depărtare, localitate de altfel aflată pe moșia domnească a cetății.

Locația nu tocmai ușor accesibilă și condițiile meteorologice din timpul sezonului rece va face ca Cetatea Poenari să poată fi din nou vizitată de turiști abia în primăvara anului viitor, deși recepția lucrării finalizate este programată să fie efectuată foarte curând.

Lucrările de consolidare și restaurare prevăzute pentru Cetatea Poienari au fost realizate în urma unui proiect cu fonduri europene accesat de Consiliul Județean Argeș, în valoare de 23,3 milioane lei, din care 13,6 milioane lei a fost contribuția beneficiarului.

Revista presei