Rectificarea bugetară pozitivă initiață de Marcel Ciolacu a fost adoptată de Guvern. Premierul a anunțat aprobarea rectificării bugetare pozitive în ședința de Guvern de la 23 septembrie, subliniind că va continua să aloce sume importante în marile proiecte de investiții ale statului.

Ce prevede rectificarea bugetară

Marcel Ciolacu a subliniat că, deși deficitul bugetar va atinge 6,9% din PIB, 84% din acesta este direcționat către proiecte strategice precum autostrăzi, spitale, școli și rețele de utilități pentru români. Planul de reducere a deficitului bugetar se întinde pe 7 ani.

Premierul a comparat abordarea României cu modelul statelor europene puternice, precum Germania și Franța, care au crescut prin investiții masive. El a afirmat că România este pregătită să își asume aceste decizii curajoase și că fondurile investite în infrastructură se vor întoarce rapid în economie. Cu fiecare euro investit, statul ar putea câștiga între 6 și 8 euro datorită rulajului generat de companiile implicate în proiecte.

„Suntem primul stat european ca raport între deficit şi volumul de investiţii. Evident că la acest nivel-record de investiţii, creşte şi deficitul bugetar la 6,9% din Produsul Intern Brut. Este însă un deficit sustenabil, ţinând cont că 8,5 lei din 10 cheltuiţi merg în autostrăzi, spitale, şcoli şi reţele de gaze, apă şi alte obiective de interes local”, a declarat şeful Executivului.

Planul Național de Reindustrializare, următorul pas

Un alt obiectiv major anunțat de premier, pe lângă rectificarea bugetară, este adoptarea rapidă a Planului Național de Reindustrializare, deja aprobat în coaliția PSD-PNL. Marcel Ciolacu a subliniat că există un interes semnificativ din partea sectorului privat, exemplificând cu vizitele recente la Oradea și Cluj, unde mediul de afaceri a manifestat un interes ridicat pentru acest plan.

Șeful Executivului a reiterat că investițiile sunt cheia dezvoltării României, criticând guvernele anterioare care au prioritizat consumul și au menținut un deficit ridicat fără să construiască infrastructură semnificativă. Guvernul actual, în schimb, dorește să creeze o economie sustenabilă prin investiții pe termen lung.

„De aceea, trebuie să mergem cu mult curaj înainte şi eu, personal, n-am timp de filozofi care, ca premieri, au avut deficit de 9,2%, iar investiţiile erau la doar 1,7% din PIB, iar buffer-ul Ministerului de Finanţe era la 1 miliard de euro. De fapt, doar au consumat şi nu au construit nimic”, a comentat premierul Ciolacu.

Guvernul Ciolacu vizează reducerea deficitului bugetar pe termen lung

Guvernul Ciolacu a stabilit, după consultări cu Comisia Europeană, un plan de reducere a deficitului bugetar pe 7 ani. Acesta include reforme fiscale și economice pentru un echilibru bugetar sustenabil. Un punct esențial este limitarea transparentă a creșterilor salariale în sectorul public.

Una dintre măsurile principale deja implementate de Guvernul Ciolacu este alinierea salariilor din sectorul public la standardele europene, prin adoptarea mecanismului salariului minim european, deja agreat cu sindicatele și cu patronatele.

Astfel, salariile vor fi reglate, din ianuarie 2025, printr-un mecanism transparent, bazat pe indicatori economici care să reflecte performanțele și nevoile reale ale economiei. Acest lucru va asigura o mai bună gestionare a resurselor publice și va preveni presiunile inflaționiste cauzate de majorări salariale nesustenabile.

Abordare coordonată cu Comisia Europeană

Consultările cu Comisia Europeană au fost esențiale în crearea acestui plan de ajustare bugetară. Prin măsurile propuse, Guvernul Ciolacu respectă normele și cerințele europene, asigurând astfel accesul la fonduri europene și o stabilitate economică pe termen lung.

Prin implementarea planului pe o perioadă de 7 ani, România va putea să își reducă treptat deficitul bugetar, evitând măsuri drastice care ar putea afecta cetățenii sau sectorul privat.