Tren de mare viteză București – Budapesta. Planificarea unei linii de cale ferată de mare viteză între București și Budapesta, convenită recent de liderii Marcel Ciolacu și Viktor Orban, necesită elaborarea unui studiu de fezabilitate detaliat.

Totuși, echipele de specialiști din Ministerul Transporturilor au realizat o evaluare preliminară și au conturat două scenarii posibile pentru implementarea acestui proiect ambițios

Tren de mare viteză București – Budapesta. Ministerul Transporturilor pregătește studiul de fezabilitate

Un traseu posibil pentru proiectul feroviar propus ar urma să unească Bucureștiul de Episcopia Oradei, cu estimări de costuri de aproximativ 17 miliarde de euro. Această informație a fost dezvăluită într-un răspuns oficial al Ministerului Transporturilor adresat deputatului PNL Radu Moisin, care a solicitat clarificări după vizita premierului ungar la București.

În același context, Ministerul Transporturilor a subliniat că proiectul de conectare a zonei Constanța, inclusiv Portul Constanța, cu Capitala României și Budapesta, se aliniază cu Master Planul General de Transport, document strategic care previzionează investiții semnificative în infrastructura feroviară. Acest plan are ca scop integrarea rețelei feroviare naționale în rețeaua europeană modernă, facilitând astfel transportul rapid și eficient pe distanțe mari.

„Pentru realizarea concretă a liniei de mare viteză Budapesta-București, în Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 este propusă realizarea unui Studiu de fezabilitate pentru construcția unei cãi ferate de mare viteză pe axa est-vest care să se suprapună cât mai puțin cu investițiile feroviare realizate sau în curs de realizare”, arată Ministerul.

Pentru elaborarea studiului de fezabilitate, este necesar să se efectueze analize detaliate ale terenului, inclusiv studii geologice, topografice și de mediu, care să determine viteza optimă de operare a trenurilor (între 200 km/h și peste 300 km/h). De asemenea, studiul trebuie să includă o evaluare a sustenabilității proiectului, cu o analiză cost-beneficiu, și să demonstreze capacitatea de a deservi eficient principalele centre urbane și polii de dezvoltare din regiunile sud-est și nord-vest.

Tren de mare viteză București – Budapesta. Posibile trasee

Pentru traseul propus de cale ferată de mare viteză București – Episcopia Bihor, care se întinde pe aproximativ 590 de kilometri, analiza preliminară realizată de experții Ministerului Transporturilor a identificat două opțiuni principale.

Prima opțiune prevede un traseu direct ce include orașele București, Pitești, Curtea de Argeș, Sibiu, Mediaș, Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Zalău, Oradea și Episcopia Bihor, urmând să fie evaluat de rezultatele studiului de fezabilitate pentru validarea sa economică și socială.

Estimările preliminare sugerează că realizarea acestei linii feroviare de mare viteză ar avea un cost aproximativ de 25-30 milioane euro pe kilometru, ceea ce ar duce la o investiție totală în jur de 17 miliarde de euro.

O a doua opțiune de abordare constă într-un aliniament hibrid

Acesta combină secțiuni modernizate pentru viteze de 160 km/h cu tronsoane noi ce permit viteze de peste 200 km/h, în funcție de teren și rentabilitatea economică. Această soluție ar permite integrarea unor investiții existente sau planificate, precum și utilizarea unor trasee montane existente pentru o parte a traseului. Implementarea acestui model ar putea reduce costurile și ar valorifica infrastructura deja creată, incluzând o porțiune semnificativă de modernizare a căii ferate convenționale.

Pentru a evalua fezabilitatea acestui proiect complex, este propus un studiu detaliat al costurilor și beneficiilor, estimat la 120 milioane euro (142 milioane euro cu TVA). Studiul va analiza în detaliu atât opțiunile de aliniament, cât și impactul economic și de mediu al proiectului, asigurând astfel o fundamentare solidă pentru deciziile viitoare legate de construcția căii ferate de mare viteză.

Cum se va aplica studiul de fezabilitate

În cadrul planificării implementării studiului de fezabilitate pentru linia de cale ferată de mare viteză, Ministerul Transporturilor a stabilit două faze distincte. Prima fază se concentrează pe evaluarea opțiunilor, incluzând analizele tehnice, economice, de mediu și instituționale necesare pentru a determina cele mai viabile soluții pentru conectarea Bucureștiului și Budapestei printr-o linie de mare viteză.

Dacă prima fază confirmă viabilitatea proiectului, a doua etapă va începe cu detalierea studiilor tehnice și economice suplimentare, împreună cu evaluarea impactului asupra mediului. Această etapă finală va include elaborarea documentației necesare pentru aprobarea și licitarea lucrărilor, având ca scop realizarea efectivă a proiectului de infrastructură feroviară.

Când ar putea fi gata noua linie de cale ferată

Estimarea unei date exacte pentru finalizarea liniei de cale ferată de mare viteză între București și Budapesta rămâne incertă în prezent. Potrivit Ministerului Transporturilor, mai sunt mulți factori care influențează durata proiectului, inclusiv obținerea finanțării, desfășurarea Studiului de Fezabilitate și procesul de licitație și contractare.

În absența unei previziuni precise, ministerul subliniază că momentul în care lucrările vor fi completate este încă dificil de stabilit. Proiectul este în stadiu incipient, iar mai multe etape administrative și tehnice trebuie să fie finalizate înainte de a putea oferi o estimare realistă privind data de punere în circulație a noii linii feroviare.

În prezent, călătoria cu trenul între București și Budapesta durează între 15 și 16 ore, dar în multe țări europene, trenurile de mare viteză oferă conexiuni rapide și eficiente. De exemplu, călătoria între Viena și Sevilla se poate face în aproximativ 30 de ore, utilizând trenuri de mare viteză și schimbând operatorii în orașe-cheie, precum Frankfurt și Madrid. Acest lucru subliniază contrastul cu rețelele feroviare mai lente din Balcani, unde trasee precum București-Istanbul sau Budapesta-Belgrad sunt considerabil mai lungi.

De asemenea, în Grecia, unde principalele linii feroviare ating viteze medii de doar 120 km/h, recentul accident feroviar a subliniat problemele de siguranță existente în rețeaua națională. Comparativ, țările europene cu rețele de mare viteză bine dezvoltate demonstrează avantajele unui sistem modern și sigur de transport feroviar, accentuând importanța implementării unor astfel de proiecte și în alte regiuni, inclusiv în Balcani.