Războiul din Ucraina a dominat dezbaterile politice înaintea celor trei alegeri de land din Germania de est din septembrie.

Rusia lui Putin, susținută și de extrema stângă, și de extrema dreaptă din Germania

Extrema stângă și extrema dreaptă cer negocieri cu Rusia și întreruperea livrărilor de arme către Kiev. Pot influența politica externă a țării?

„Pace, libertate, fără război”. Acestea sunt sloganurile care răsună în centrele istorice pitorești din estul Germaniei care vor merge la vot în septembrie. Vârsta medie a celor care flutură steagurile păcii sau a celor al căror motto este „mai întâi țara noastră” este de aproximativ șaizeci de ani. Însă multe dintre aceste proteste au şi nuanțe mai întunecate și ecouri antidemocratice.

Unii participanți la demonstrația de luni din orașul Goerlitz din estul Saxoniei purtau tricouri pe care scria: „Când binele devine greșeală, rezidența devine datorie”. Unii dintre protestatari sunt convinși că guvernul acționează împotriva lor „importând cultură” și cheltuind bani pe energia verde.

Ce program are extrema stângă

Cetățenii din statele Saxonia, Turingia și Brandenburg vor merge la vot pentru a-și reînnoi guvernul local. Potrivit ultimelor sondaje, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) i-a depășit pe Creștin-Democrații (CDU) din Saxonia, care sunt la putere de 16 ani și care se așteaptă să câștige alegerile federale de anul viitor

Noul partid de extremă stângă, Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), care la începutul anului s-a desprins de partidul de stânga Die Linke și promovează politici similare cu cele ale AfD, cum ar fi negocierile cu președintele rus Vladimir Putin, sfârșitul livrărilor de arme către Ucraina și diluarea politicilor climatice, este şi el foarte bine văzut.

Ar putea votul din landuri să aibă un impact asupra politicii externe a guvernului federal?

Potrivit politologului Carsten Koschmieder, nu direct, deși aceste alegeri ar putea avea o influență asupra celorlalte partide aflate la putere. Koschmieder afirmă că guvernele statelor nu pot conduce politică externă, „dar influențează situația politică generală”.

Problema, spune Koschmieder, „este că celelalte partide observă ce se întâmplă. Ei văd că BSW și AfD primesc multe voturi. În Germania de Est, războiul din Ucraina este o problemă importantă”.

„Ceea ce se întâmplă acum este că, de exemplu, ministrul președinte al Saxoniei, Michael Kretschmer, care face parte din comitetul executiv național al CDU, spune de luni de zile că „trebuie să ne împăcăm cu Rusia, să cumpărăm din nou gazul rusesc, să nu mai dăm nimic Ucrainei și să-i expulzăm pe refugiații ucraineni”. Koschmieder spune că Kretschmer vrea să-și asigure bazinul de voturi, mai ales având în vedere că AfD ar putea obține aproximativ 30% din voturi.

Germanii nu mai vor să ajute Ucraina

"Încearcă să joace pe această temă pentru că știe că este importantă pentru oameni. Dacă după alegerile de stat se va dovedi că partidele care se opun ajutorului acordat Ucrainei au rezultate bune și dacă sondajele post-electorale arată că problema a fost crucială pentru mulți alegători, atunci acest lucru va avea în mod firesc un impact asupra politicii naționale. Alegerile federale vor avea loc în 2025, desigur, dacă actuala coaliție va dura atât de mult”, continuă politologul.

Koschmieder avertizează că „dacă AfD va obține un rezultat puternic la cele trei alegeri de land, partidele democratice vor începe să se întrebe de ce și ce anume trebuie să schimbe”.

"Cu toate acestea, influența guvernelor locale în afara granițelor lor este destul de limitată, cu excepția cazului în care acţionează prin Bundesrat (Consiliul Federal). Dar chiar și în Bundesrat, influența combinată a celor trei state este minimă", mai spune Koschmieder.

Extremele se atrag, în Germania. Este posibilă o coaliție între BSW și AfD?

Se estimează că AfD va fi cel mai puternic partid, cel puțin în Saxonia și că se va descurca foarte bine şi în Brandenburg și Turingia. Dar este puțin probabil să reușească să câștige cele 50 la sută de procente necesare pentru a obține majoritatea pentru formarea guvernului.

Cu toate acestea, chiar dacă AfD nu intră în guvern, Koschmieder crede că va putea să exercite în continuare o mare influență. Deși CDU a exclus posibilitatea formării unei coaliții cu AfD atât la nivel local, cât și la nivel federal, ar putea reveni la această promisiune.

Alternativa precizează politologul, „este ca, de exemplu, CDU și AfD să obțină împreună peste 50 la sută într-unul dintre state. În acest caz, ar fi imposibil să se formeze un guvern fără unul dintre aceste două partide, care, evident, ar putea formula cereri foarte puternice în timpul negocierilor, spunând: „Vom intra în guvern doar dacă acceptați asta sau asta”. Astfel de cereri ar putea include întreruperea furnizării de arme către Ucraina.

Cine va fi în noul guvern din Germania

Koschmieder spune că este posibil şi ca BSW să intre în guvern, iar liderul Sahra Wagenknecht a spus deja că va interveni în negocierile la nivel de land și va face eforturi pentru ca problemele de politică națională și externă să fie parte a discuțiilor.

Ar putea spune: „Vom intra într-o coaliție doar dacă acordul include un angajament din partea guvernului de a sprijini anumite lucruri”. Chiar dacă guvernele de stat nu au nicio autoritate asupra politicii externe sau asupra deciziilor privind ajutorul sau armele pentru Ucraina, ele ar putea să pretindă ceva de genul unei inițiative a Bundesrat-ului care să declare că Germania ar trebui să înceteze furnizarea de arme Ucrainei. Este probabil".

Cu toate acestea, în cazul unui dezacord în cadrul unei coaliții, Bundesrat-ul se abține. Aceasta înseamnă că AfD, în coaliție cu un alt partid precum CDU sau BSW, nu ar vota asupra unor chestiuni, chiar dacă toate cele trei landuri ar fi guvernate de AfD, o posibilitate pe care Koschmieder o consideră foarte puțin probabilă.

(Articol de Liv Stroud, Euronews; Traducerea: Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMÂNIA)