Republica Moldova. Azi, ortodocșii de stil vechi sărbătoresc Schimbarea la Față a Mântuitorului, prilej de pelerinaje de excepție peste Prut. Călăraşii basarabeni reprezintă o zonă turistică, unde cultura, istoria şi religia se întrepătrund. Podgoriile şi codrii, în care ecoul vechilor civilizaţii pare că ajung până la noi, sunt deosebit de atractivi atât pentru pelerini, cât și pentru numeroşii turişti din afară.

Unul dintre cele mai populare trasee, concentrat pe regiunea Călăraşi, este Chişinău – Răciula – Frumoasa –  Hârbovăţ, unde se află cele patru mănăstiri vestite, incluse în itinerar. După vizita primei – Mănăstirea Răciula, situată la 46 km de capitala basarabeană, se ajunge la cea de-a doua, şi anume la Mănăstirea Frumoasa.

Celelalte ansambluri monastice din vecinatate: Hârjăuca, Răciula, Hârbovăţ, cât şi  bisericile de lemn şi monumentele de arhitectură populara călărășene au devenit locurile preferate ale miilor de pelerini din ţară şi străinătate. Sunt basarabeni care preferă să-și organizeze concediile anume în sanatoriul din Hârjauca sau în pensiunile de acolo și nu în țări exotice.

Mănăstirea Frumoasa în URSS, şcoală pentru bolnavi mintal

Obştea călugărească de la Mănăstirea Frumoasa  este una deosebită. Îţi oferă cu drag pâinea şi apa pentru suflet ale rugăciunilor de la Adormirea Maicii Domnului, care hram iniţial al mănăstirii  a fost de la întemeierea sa din 1804, până la redeschiderea din 1994. La fiecare rugăciune, creştinii retrăiesc împreună cu măicuţele şi preoţii acelui aşezământ istoria sa zbuciumată din ultimele decenii. Mănăstirea are un muzeu în care păstrează cu sfinţenie vechile cărţi bisericeşti, ajunse ca prin minune la noi, graţie bătrânilor locului.

 Egumena Benedicta (Mura) a fost pusă în scaunul stăreţiei, din 2006, de foarte tânără. După ce urmase studiile teologice în Sibiu, oraş situat într-o zonă cu o bogată tradiţie monahală. Așa că stareța Benedicta a readus vechea tradiţie a Frumoasei, la rugăciune, dar şi la alte rânduieli, instituite încă de primii ei vieţuitori.

Mănăstirea Frumoasa a suportat 47 de ani de închidere, timp în care întreg complexul monahal a fost distrus, ne-a spus părintele Ambrosie, fostul duhovnic al așezământului, în prezent, episcop în Italia, pentru credincioșii basarabeni. „Biserica mare a Frumoasei a fost semidemolată. La începutul închiderii, în 1946, a fost transformată într-un internat pentru copiii rămaşi orfani după război. Ulterior, s-a reorganizat într-o şcoală specială pentru copiii cu handicap auditiv. Pe atunci, s-a întâmplat un miracol. Un copil surdomut din naştere, jucându-se în biserică (pentru că sfântul locaş era club), şi-a recăpătat darul vorbirii şi auzului”, susţine părintele.

Penitenciar pentru minore, perioadă cea mai devastatoare

 „Pentru a se evita „propaganda religioasă”, în contextul unui ateism agresiv, statul a decis închiderea respectivei instituţii şi în locul acesteia inaugurarea unui penitenciar pentru minore. Această perioadă a fost cea mai devastatoare, fiind demolate turla şi clopotniţa şi instalat un acoperiş din ardezie, pentru ca oamenii să uite că acolo a existat un lăcaş de rugăciune. Culmea ostilităţii s-a manifestat prin crearea unei şcoli pentru copiii bolnavi mintal, care au definitivat întreaga operă de distrugere a Frumoasei", a afirmat episcopul Ambrosie.

Obștea monahală de la Frumoasa înalţă rugăciuni pentru toate generaţiile de monahi, care în cursul veacurilor au constituit zidul spiritual al românilor basarabeni anume pe acele locuri ale pătimirii. La început, schitul se numea Frumuşica, întemeiat de Serafim, Ioanichie şi Macarie, trei ucenici ai sfântului cuvios Paisie Velicicovschi, cunoscut prin viaţa şi învăţăturile sale ortodocşilor din întreg spaţiul românesc, dar şi slav.

Mihail Sadoveanu: „..găseam la Frumoasa sufletul curat al ţării, ca până la 1812...”

Conform istoricului mănăstirii, în iulie 1918, la Frumoasa a poposit scriitorul Mihail Sadoveanu, care scria în cartea sa „Drumuri basarabene”: „...găseam la Frumoasa sufletul curat al ţării...neprihănit, moldovenesc, ca până la 1812. Acel care se simte al Moldovei aici este ca un arbore care suge din seva acestui pământ...”. După 1937, la Frumoasa a activat Şcoala surorilor de caritate „Regina Maria a României”. Stareţa de atunci, egumena Taisia, a înfiinţat un atelier de ţesut stofă bisericească, unică în Basarabia.

Din puţinele sfinţenii care au rămas în urma invaziei bolşevice, este icoana Maicii Domnului, parte a primului iconostas al primei biserici de lemn, care a supravieţuit miraculos în timpul unui incendiu devastator. Icoana a fost păstrată cu multă grijă de una dintre maicile de la Răciula, după anii `40, care după redeschidere, a  întors-o acasă.

Vestitul centru românesc de pelerinaje și cultural-istoric a renăscut

La Frumoasa, pot fi văzute două biserici, de vară şi de iarnă, ridicate cu mari dificultăţi din ruinele ateismului sovietic. Frumoasa mănăstire a constituit o perlă arhitecturală,  în secolul al XIX-lea până în perioada interbelică, fiind  un centru cultural religios al Basarabiei. Bisericile incifrează arhitectura populară moldovenească cu o slabă influenţă a stilului clasicist cu elemente din stilul baroc.

Sunt mesaje distincte creştineşti, care pentru unii însemnează însăşi viaţa, iar pentru alţii doar nişte vestigii istorice, de importanţă culturală.  Stareța Benedicta precizează că Mănăstirea Frumoasă este, în prezent, un centru de pelerinaje, loc de rugăciune și reculegere, dar și o valoroasă instituție cultural-istorică, cu un muzeu de cărți rare vechi, dar și obiecte autohtone, rămase de peste veacuri și adunate cu grijă.

Mitropolitul Iosif Naniescu al Moldovei a venit de la Frumoasa Basarabiei

Pelerinul se îndreaptă, în primul rând, în pridvorul bisericii mari, unde sunt îngropate moaştele unuia dintre arhimandriţii aşezământului, stareţul Venedict, venit în Basarabia de peste Prut, la începutul secolului XIX, împreună cu o altă personalitate notorie – ardeleanul Gavriil Bănulescu-Bodoni, devenit mitropolit acolo, în perioada țarismului. Măicuţele, dar şi poporul, l-au supranumit pe stareţului mănăstirii, care a stăpânit la Frumoasa, în anii 1815-1850, sfântul Venedict. Aceasta pentru că a fost un duhovnic îmbunătăţit, în timpul căruia mănăstirea a cunoscut cea mai prosperă perioadă din istoria sa.

Cuviosul împodobise Frumoasa cu o bibliotecă bogată şi  înfiinţase o şcoală duhovnicească, unde învăţau copiii clericilor basarabeni, între care şi viitorul Mitropolit Iosif Naniescu al Moldovei, între anii 1875-1902. Nume de referință în ortodoxia românească, iubit și apreciat și azi, de toți care se închină la mormântul său de la catedrala mitropolitană din Iași. Măicuţele vorbesc despre el cu o teamă sfântă. După redeschidere, când s-a început reconstrucţia mănăstirii, s-au realizat cu neglijenţă o serie de lucrări, în urma cărora a fost asfaltat o parte a vechiului cimitir.

Cuviosul Venedict, alături de oameni şi după moarte

Celui mai bătrân călugăr din mănăstire (căci la începutul redeschiderii a fost un așezământ de bărbaţi) i s-a arătat în vis, de mai multe ori, cuviosul Venedict, care l-a certat pentru drumul făcut peste mormântul său. După această întâmplare minunată, călugării l-au ascultat pe bătrânul din vis şi au săpat în locul indicat în vis şi au dezgropat osemintele, de fapt, moaştele stareţului şi le-au pus într-un loc de cinste, unde în prezent se săvârşesc minuni de vindecare trupească şi sufletească. Cuviosul Venedict a rămas şi după ridicarea la Cer împreună cu poporul său.

Unul dintre preoții mănăstirii este de părere că dezvoltarea turismului rural al zonei Călăraşilor este de bun augur. „Datoria noastră este propovăduirea Cuvântului pentru oamenii care sunt mai departe de Dumnezeu. În veacul acesta nu toţi care vizitează mănăstirea, vin cu gând de rugăciune. Pelerinii vin cu acest gând, iar alţii  din curiozitate. Avem datoria sfântă ca acestor oameni să le deschidem bogăţia care stă ascunsă în suflete. Altfel, ar însemna că separăm oamenii şi să pierdem sub aspect duhovnicesc”, consideră părintele de la Frumoasa.

Tradiție unică în Basarabia

Există o tradiție unică în Basarabia, la Mănăstirea Frumoasa. „În limita posibilităților, în luna august, până la hramul Adormirii Maicii Domnului, în data de 28 a lunii (stil vechi), organizăm Tabăra de Creaţie „Icoane pe sticlă”, destinată copiilor cu aptitudini artistice din toată republica.  În cadrul acesteia profesori de pictură şi de iconografie îi instruiesc în domeniul artei picturii pe sticlă. Copiii  îşi dovedesc talentul ca adevăraţi maeştri în plăsmuirea unor asemenea lucrări. Cele mai reușite lucrări sunt păstrate în Muzeul Mănăstirii Frumoasa”, a relatat stareța Benedicta, pentru EVZ.