Aproape jumătate din toate cazurile de demență ar putea fi întârziate sau prevenite complet prin abordarea a 14 factori de risc posibili. Inclusiv pierderea vederii și colesterolul ridicat. Aceasta este principala concluzie a unui nou studiu publicat în revista The Lancet.

Demența, o provocare globală în creștere rapidă, afectează aproximativ 57 de milioane de persoane la nivel mondial. Iar acest număr este de așteptat să crească la 153 de milioane până în 2050 la nivel mondial. Deși prevalența demenței este în scădere în țările cu venituri ridicate, aceasta continuă să crească în țările cu venituri mici și medii.

Sunt și vești bune

Acest al treilea raport actualizat al Comisiei Lancet privind demența oferă vești bune și un mesaj puternic. Factorii de decizie politică, clinicienii, persoanele și familiile pot fi ambițioși în ceea ce privește prevenirea și reducerea riscului de demență. Iar pentru cei care trăiesc cu demență și îngrijitorii acestora, pot sprijini calitatea vieții lor folosind abordări bazate pe dovezi.

Noul raport confirmă 12 factori de risc potențial modificabili identificați anterior din două rapoarte anterioare, publicate în 2017 și 2020. Acesta oferă, de asemenea, noi dovezi care susțin doi factori de risc modificabili suplimentari. Pierderea vederii și niveluri ridicate de colesterol lipoproteic cu densitate scăzută (LDL), adesea numit colesterol "rău".

Reducerea prevalenței

Studiul asupra dovezilor publicate a constatat că, în mod colectiv, abordarea a 14 factori de risc modificabili ar putea reduce prevalența demenței cu 45% la nivel mondial. Reduceri și mai mari ale riscului ar putea fi posibile în țările cu venituri mici și medii și pentru persoanele cu venituri mici din țările cu venituri mai mari. Asta având în vedere prevalența mai mare a demenței, disparitățile de sănătate și factorii de risc din aceste populații.

Raportul mai indică faptul că reducerea acestor 14 riscuri poate crește numărul de ani de viață sănătoasă. Și poate reduce perioada de timp în care starea de sănătate este precară la persoanele cu demență.

Reducerea simptomelor

În plus, raportul citează studii clinice care arată că abordările nonfarmacologice, cum ar fi utilizarea activităților adaptate intereselor și abilităților, pot reduce simptomele legate de demență. Și pot îmbunătăți calitatea vieții.

Un medic internist generalist și un sociolog aplicat și cercetător în domeniul intervențiilor au efectuat cercetarea. Iar activitatea lor se concentrează asupra memoriei și bunăstării adulților în vârstă. Împreună cu alți 25 de experți în demență recunoscuți la nivel internațional, sub conducerea profesorului de psihiatrie Dr. Gill Livingston, au analizat cu atenție dovezile pentru a formula recomandări pentru prevenire, intervenție și îngrijire.

De ce este important

Creșterea rapidă a populației îmbătrânite la nivel mondial este un triumf al unei mai bune sănătăți publice și personale pe întreaga durată a vieții. Cu toate acestea, având în vedere lipsa unui leac pentru demență, acest raport subliniază importanța prevenirii. Precum și a sprijinirii calității vieții pentru cei diagnosticați cu demență.

În noul raport, echipa lor a propus un program ambițios de prevenire a demenței. Care ar putea fi pus în aplicare la nivel individual, comunitar și politic și pe tot parcursul vieții. De la începutul vieții până la mijlocul și sfârșitul vieții. Punctele cheie includ:

• La începutul vieții, îmbunătățirea educației generale.
• La mijlocul vieții, abordarea pierderii auzului, a colesterolului LDL ridicat, a depresiei, a leziunilor cerebrale traumatice, a inactivității fizice, a diabetului, a fumatului, a hipertensiunii, a obezității și a consumului excesiv de alcool.
• La vârste mai înaintate, reducerea izolării sociale, a poluării aerului și a pierderii vederii.

Reducere cu 45% a riscului

Împreună, acestea se adaugă la estimarea Comisiei Lancet privind demența, conform căreia 45% din riscul de demență poate fi redus. O multitudine de noi cercetări arată că, atunci când factorii de risc sunt abordați, cum ar fi expunerea la poluarea aerului, aceștia sunt legați de îmbunătățirea cogniției și de reducerea probabilă a riscului de demență.

Noi dovezi susțin ideea că, în țările cu venituri ridicate, reducerea riscului de demență se poate traduce prin mai mulți ani sănătoși, ani fără demență și o durată mai scurtă a bolii pentru persoanele care dezvoltă demență.

Ce nu se știe încă

Reducerea cu 45% a riscului de demență în rândul populației mondiale se bazează pe un calcul care presupune că factorii de risc sunt cauzali și pot fi eliminați. Aceasta arată cât de importantă este prevenirea demenței și impactul pe care l-ar avea asupra persoanelor și familiilor.

Comisia a subliniat necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a identifica factori de risc suplimentari, a testa modificările factorilor de risc în cadrul studiilor clinice, a oferi orientări pentru eforturile de sănătate publică și a identifica și evalua strategii pentru punerea în aplicare și extinderea programelor bazate pe dovezi care sprijină persoanele cu demență și îngrijitorii acestora.

Raportul actualizat are un impact asupra sănătății publice și cercetării la nivel mondial și este diseminat pe scară largă. Acesta servește drept ghid pentru clinicieni și factorii de decizie politică și prezintă noi direcții de cercetare.

Autorii studiului

Eric B. Larson primește finanțare de la National Institutes of Health, National Institute on Aging și redevențe UpToDate pentru capitolele pe care le scrie și le actualizează.

Laura N. Gitlin primește finanțare de la National Institute on Aging, Veterans Administration și, de asemenea, redevențe din diverse cărți. De asemenea, ea este creatoarea mai multor cursuri online pentru instruirea furnizorilor de servicii medicale în programe de îngrijire bazate pe dovezi pe care ea și echipele sale le-au testat și au demonstrat că sunt eficiente, pentru care ea și afiliații săi universitari au dreptul la taxe de formare, informează yahoo.com