Alex Mihai Stoenescu: Brătianu i-a spionat pe moștenitorii lui Carol I la tron. Evenimentul Istoric. Video

Sursa foto: Arhiva companiei

Istoricul Alex Mihai Stoenescu a prezentat în podcastul „Evenimentul istoric”, de vineri, 2 august, difuzat pe canalul Youtube Hai ROMÂNIA, modul în care Ion I.C. Brătianu i-a spionat pe moștenitorii lui Carol I la tron și motivele care l-au făcut să-l alegă ca succesor pe Ferdinand.

În ediția de vineri, 2 august, a podcastului „Evenimentul istoric”, istoricul Alex Mihai Stoenescu a detaliat modul în care Ion I.C. Brătianu a colectat informații despre moștenitorii la tron ai regelui Carol I.

Decizia Consiliului de Coroană din iulie 1914, ca România să își păstreze neutralitatea l-a afectat din plin pe Carol I. Regele își dorea ca țara să fie de partea Germaniei și Austro-Ungariei în Primul Război Mondial.

„A fost extrem de deziluzionat. Carol ținea la onoarea de rege, de prinț german și de militar german. Toate lucrurile s-au prăbușit însă. Carol trebuia, dincolo de ce făcea guvernul și populația, care ieșea în stradă și aclama neutralitatea, să dea o explicație personală. Împăratului Germaniei, celui al Austro-Ungariei, familiei lui. Era pus într-o situație de genul: «Cum ai putut să faci un asemenea gest?!». Era considerat un gest de trădare. Bismark spunea foarte clar: «Noi te-am trimis acolo ca reprezentant al Germaniei»”, a explicat istoricul.

Minunea românească. Construcția care îi uimește pe toți. Lucrările sunt în toi

Cum a dispărut fulgerător legendarul Bob Marley. Diagnosticat greșit cu boala ce l-a răpus la 36 de ani. Video

Carol I a murit de „inimă rea”

La scurt timp după decizia Consiliului de Coroană, regele s-a retras și nu a mai părăsit palatul. Speranța sa, că România se va alătura Germaniei, nu s-a împlinit. Carol I a murit câteva luni mai târziu, pe 10 octombrie 1914. De „inimă rea”, cum se zicea în popor.

În ultima perioadă a vieții sale, acesta a fost sprijinit de regina Elisabeta a României. Potrivit lui Alex Mihai Stoenescu, fost principesă de Wied a simțit adesea venirea în România ca pe un surghiun. Sentimentul a crescut în amploare după ce unicul copil al cuplului regal, Maria, a murit de tifos.

„Carol și Elisabeta au avut o fată, Maria, care a murit de tifos. Zona Cotroceniului, unde locuiau, era încă o zonă mlăștinoasă, în care izbucneau molime. Mormântul este în incinta palatului Cotroceni. Moartea fetiței a produs un șoc psihic puternic asupra reginei Elisabeta. După câteva luni, ea i-a spus regelui Carol că nu mai poate și nu mai vrea să aibă copii”, a precizat istoricul.

Brătianu l-a ales pe Ferdinand

La scurt timp, Casa Regală a făcut anunțul oficial că nu mai poate avea urmași. În acest caz, trebuia ales ca prinț moștenitor unul din cei doi nepoți de frate ai lui Carol I.

Ion I.C. Brătianu a intervenit și de această dată, influențând decisiv alegerea succesorului. „Brătianu a făcut o manevră. În momentul în care s-a făcut această declarație, a trimis în Germania la cei doi un profesor de limba română. Un anume Păun, profesor de liceu”, a explicat Stoenescu.

Potrivit acestuia, Păun îi fusese profesor fiului lui Brătianu, Ionel, căruia îi dădea note proaste la limba română. Prim-ministrul l-a cunoscut când a intervenit pentru fiul său. Dar i-a dat dreptate profesorului până la urmă și l-a pus pe Ionel să învețe.

„Brătianu l-a ținut minte. L-a chemat pe acest Păun și l-a trimis în Germania să-i învețe limba română pe cei doi. Dar, în realitate, l-a trimis să-i analizeze. Să le facă profilul psihologic. Păun îi trimitea rapoarte lui Brătianu. Și îi spunea: «Băiatul cel mare este puternic, un militar de carieră foarte bun. Are trăsături puternice, se descurcă foarte bine cu femeile. Are o personalitate foarte puternică și tărie de cartier. Cel mic, Ferdinand, este mai sentimental. Este pasionat de botanică, comunică puțin și este un tip timid.» În acel moment, se spune că Brătianu ar fi zis: «Ferdinand! Pentru că țara trebuie să o conduc eu, nu regele.» Este o versiune care provine din anturajul reginei Elisabeta”, a detaliat istoricul.

Înregistrarea integrală a ediției de vineri, 2 august, a podcastului „Evenimentul istoric” poate fi vizionată aici.