Doctorul și profesorul, Lavinia Betea,  a fost invitată, astăzi, la o nouă ediție a podcastului „Istoria Secretă”. Această ediție a fost difuzată  pe canalul de Youtube „Hai, România”, moderator fiind Ionuț Cristache.

Perioada de atunci a contrastat metodele de manipulare și recrutare din trecut. Situațiile descrise sugerează că sistemele opresive se foloseau de diverse tactici pentru a controla și influența anumite entități.

Metodele de manipulare erau interzise

Descrierea modului în care se putea planta o probă falsă, cum ar fi o cămașă în dulapul cuiva, prezintă o metodă simplă, dar eficientă de manipulare. Astfel de episoade aveau ca scop crearea unor dovezi compromițătoare care aveau să forțeze indivizii să semneze angajamente de colaborare.

„Erau interzise manipulările. Dacă era internat, să știți că era foarte ușor să strecoare cineva cămașa altuia în dulap. Și pe urmă să te acuze că ai furat tot tu. După aceea să te oblige să semnezi un angajament. Dar nu se făcea așa la noi. În clasa mea de la liceu pedagogic i-au luat și li s-a propus să devină informatori colegilor care au spus că ar dori să meargă mai departe. Le scriseseră și ei când au fost întrebați „ce vrem să facem”. După terminarea liceului au scris că vor să urmeze o școală de ofițeri și au fost contactați”, spune Doctorul, Lavinia Betea.

De asemenea, mai sunt prezentate tipurile de oportunități profesionale care aveau menirea să fie folosite pe post de instrumente de control și manipulare. Astfel, un post de pedagog, care permitea efectuarea studiilor la seral, oferea o anumită lejeritate și flexibilitate.

„Deci aici nu va fi fost prea greu, un post de pedagog care îți permitea să faci liceul la seral și care îți permitea să ai o anumită lejeritate în a învăța, în a te pregăti. Nu cred că a fost deloc greu și dacă noi ne-am aflat urmările asta înseamnă că se confirmă ceea ce spune el. N-au avut nevoie de el mai departe, nu au avut nevoie sau poate vor fi fost niște schimbări înăuntru și au avut mai multe angajamente”, a mai povestit aceasta.

Nemulțumirea lui Măgureanu față de Ceaușescu 

Perioada anilor 80 a marcat o serie de nemulțumiri profunde și răspândite față de regimul lui Nicolae Ceaușescu. Lavinia Betea subliniază sinceritatea sentimentelor de nemulțumire, ale lui Virgil Măgureanu, față de politica lui Ceaușescu.

„Mie ideea aceasta de nemulțumire față de Ceaușescu și de politica lui și de dorință lui  mie mi s-a părut sinceră, pentru că în România anilor 80 nu exista să se adune 2 sau 3 intelectualii care să fie mulțumiți. Toți erau nemulțumiți”, spune Lavinia Betea.

În ceea ce privește mass-media anilor 80-90, aceasta scoate la iveală o realitate complexă. Astfel, a fost marcată atât de constrângeri, cât și de spații de libertate relativă.

„Eu am lucrat într-un ziar județean din 87 până în 93. Sigur, pe de o parte, oamenii aceștia care se victimizează spun „ți-era frică să spui Bancuri, te lua securitatea dacă spuneai bancuri” . Asta era pentru anii 50, 40 și ceva. În anii 80 se termina ședința de redacție în ziar, noi coboram. Aveam un amărât de club al presei, unde aveam dreptul la o cafea pe zi. În rest beam celebrul Nechezol. Te duceai la masă și povesteai pentru că tu mergeai în fabrici, vedeai tot ce se întâmplă și dacă erai profesor și dacă erai medic”, a mai explicat invitata podcastului.