București. Cătălin Striblea, cunoscut jurnalist și influencer, i-a atribuit lui George Simion o poreclă care a devenit virală pe rețelele sociale, în contextul scandalului generat de campania înșelătoare a AUR, care promitea case de 35.000 de euro pentru toți cetățenii.

George Simion s-a ales cu o poreclă după campania înșelătoare cu apartamente

Cătălin Striblea a făcut valuri pe rețelele sociale cu o postare scurtă pe Facebook, în care a rezumat scandalul recent legat de campania înșelătoare a AUR. În postarea sa, Striblea a adus în atenția publicului suspiciunile de „phishing” de date, subliniind că campania AUR, care promitea case de 35.000 de euro, ar putea fi o metodă de colectare a informațiilor personale ale cetățenilor. Avertismentele au inundat internetul, reflectând preocupările privind utilizarea abuzivă a datelor adunate prin promisiuni mincinoase.

Acuzațiile împotriva AUR sugerează că datele personale colectate ar putea fi utilizate ulterior în moduri neautorizate, provocând temeri că acestea ar putea ajunge în mâinile unor entități externe, inclusiv Rusia, având în vedere legăturile lui George Simion cu Moscova. Această ipoteză adaugă o dimensiune suplimentară de gravitate scandalului, întărind suspiciunile că scopurile campaniei ar putea fi mai sinistre decât aparent.

În stilul său caracteristic, Cătălin Striblea a adus un strop de umor în discuție, observând că respectivele cozi „mi-amintesc de acum 30 de ani. Poate îi zicem CaritaSimion”, a scris jurnalistul pe Facebook.

Caritas, un joc de tip priamidal al anilor '90

Caritas, cunoscut ca fiind una dintre cele mai notorii scheme piramidale din România, a operat între aprilie 1992 și august 1994, atrăgând milioane de români care și-au investit economiile și speranțele într-un sistem care promitea câștiguri rapide și substanțiale. Într-o perioadă scurtă, Caritas a reușit să adune o sumă imensă de bani, dar la sfârșitul schemei, deponenții au fost lăsați cu mâinile goale, iar falimentul a avut un impact devastator asupra economiilor personale ale multor români. Anul acesta, la jumătatea lunii august, se împlinesc 30 de ani de la colapsul acestei scheme, un moment de reflecție asupra distrugerii financiare cauzate de astfel de practici.

Efectele falimentului Caritas au fost devastatoare, multe persoane pierzând nu doar economiile adunate cu greu, ci și încrederea în sistemele financiare și promisiunile atractive. Într-o eră în care stabilitatea economică era precară, înșelăciunile de acest gen au exacerbat suferința economică și psihologică a multor români, lăsând urme adânci în viețile lor. Impactul negativ al schemei Caritas rămâne o amintire dureroasă și un exemplu clar al riscurilor implicate în investițiile nesigure și schemele piramidale.

În anii care au urmat, promisiunile mincinoase au continuat să atragă români dornici de câștiguri rapide. Fondul Național de Investiții (FNI), înființat pe 15 septembrie 1995, a replicat modelul piramidal al Caritas, promițând câteva sute de mii de români un profit substanțial. Până în 1999, FNI afirmase că a multiplicat banii investitorilor de 99,7 ori, dar, în final, schema s-a prăbușit, lăsând în urmă un alt coșmar economic pentru investitori. Promisiunile de securitate și profit oferite de Sorin Ovidiu Vântu și echipa sa s-au dovedit a fi false, iar înșelăciunea FNI-ului a lăsat urme adânci în amintirile celor care au trăit experiența distrugătoare a acestei scheme.

Și Mircea Geoană avea promisiuni asemănătoare cu cele ale lui George Simion

În 2008, Mircea Geoană, pe atunci președinte al PSD și candidat la prezidențiale, a făcut promisiuni grandioase similare cu cele făcute de George Simion în campania sa. Geoană promitea că „românii care se întorc în țară vor primi 20.000 de euro,” un proiect ambițios menit să atragă românii din diaspora înapoi în țară. Cu toate acestea, promisiunea a rămas doar la stadiul de intenție și nu a fost concretizată în niciun program sau măsură efectivă odată ce PSD a ajuns la guvernare.

În același timp, Geoană a criticat dur propunerea președintelui PDL, Emil Boc, de revizuire a Constituției pentru a institui un Parlament unicameral, considerând-o drept o mișcare populistă. În contrast cu criticile aduse, Geoană promitea un proiect european destinat tinerilor, subliniind angajamentul său pentru inițiative care ar fi trebuit să aducă schimbări pozitive.