Președintele Joe Biden tocmai a anunțat că se retrage din cursa prezidențială. Acesta este un moment cutremurător nu numai pentru alegerile prezidențiale din acest an, ci și pentru istoria Americii. Și... acum ce facem? Nu este fără precedent ca un președinte în funcție să nu candideze pentru un nou mandat, dar particularitățile lui Biden împing țara în ape necunoscute. Atât îngrijorările legate de capacitatea sa de a deține funcția de președinte, cât și dimensiunea aparatului modern de campanie pe care îl controlează.

Și acest lucru se întâmplă după ce el a dominat deja alegerile primare pentru a deveni candidatul prezumtiv. Există o mulțime de întrebări - și o mulțime de necunoscute - cu privire la acest moment unic. Iată ce știm până acum.

Biden rămâne la cârma țării

Deși Biden a anunțat că se retrage de pe lista democraților, acest lucru nu îl înlătură din funcție. El rămâne comandantul suprem al țării până când următorul președinte va fi învestit în ianuarie sau va alege să demisioneze la o dată ulterioară. În declarația sa de pe rețelele de socializare prin care și-a anunțat decizia, el a afirmat că își va încheia mandatul.

„Și, deși intenția mea a fost să candidez la realegere, cred că este în interesul partidului meu și al țării să mă retrag. Trebuie să mă concentrez exclusiv asupra îndeplinirii îndatoririlor mele de președinte pentru restul mandatului meu”, a scris el.

Aproape niciunul dintre democrații care au cerut ca Biden să renunțe la funcția de președinte nu i-au cerut, de asemenea, să demisioneze mai devreme. Deși unii republicani din Congres au evocat această perspectivă.

Teoretic, Biden ar putea, de asemenea, să fie revocat din funcție de cabinetul său prin intermediul celui de-al 25-lea amendament. Același amendament care a fost frecvent discutat. Dar în cele din urmă nu a fost invocat pentru președintele de atunci Donald Trump după revolta din 6 ianuarie 2021. Până în prezent, niciun oficial din cabinet nu a indicat acest lucru.

Următorul candidat democrat

Susținerea vicepreședintelui Kamala Harris de către Biden îi oferă acesteia un avantaj major în lupta pentru nominalizare. Dar acest lucru nu înseamnă că va fi un succes răsunător. Biden s-a confruntat doar cu o opoziție nominală în alegerile primare democrate și a câștigat aproape toate concursurile. Totuși, atunci el nu era încă candidatul oficial al partidului și nu poate lua o decizie unilaterală.

În general, atunci când americanii votează la alegerile primare, ei nu votează direct pentru un candidat. Mai degrabă, dau startul unui proces care va trimite în cele din urmă delegați la convenția națională a partidului. Acești delegați sunt cei care aleg oficial candidatul. Iar convenția democraților nu a avut loc încă.

Convenția este programată pentru perioada 19-22 august la Chicago. Deși liderii partidului au luat în considerare un apel nominal „virtual” pentru desemnarea candidatului la începutul lunii.

Toți cei aproape 3.800 de delegați ai lui Biden au devenit acum agenți liberi. Chiar și cu sprijinul lui Biden, delegații care i-au fost promiși nu sunt obligați, în conformitate cu regulile Comitetului Național Democrat, să îi urmeze exemplul. Astfel, nu trebuie să îl susțină pe succesorul ales.

Cine poate candida pentru nominalizare?

Oricine poate strânge suficiente semnături pentru ca numele său să fie pus în nominalizare. Candidații au nevoie de semnăturile a cel puțin 300, dar nu mai mult de 600 de delegați. Iar delegații pot semna petiția unui singur candidat. În plus, un candidat nu poate prezenta mai mult de 50 de delegați dintr-un anumit stat. Este o prevedere menită să asigure că toți candidații înscriși în cursa pentru nominalizare beneficiază de sprijinul unei părți largi a țării.

Există aproximativ 4.700 de delegați, ceea ce limitează numărul de candidați posibili la aproximativ 15. Dar, din punct de vedere funcțional, vor fi mult mai puțini. Presiunea de a evita un vot de nominalizare complicat va fi enormă.

Cine sunt delegații și cum funcționează votul

Din cei 4.700 de delegați la convenție, puțin sub 4.000 sunt delegați „promiși”, acordați în funcție de rezultatele primarelor prezidențiale de la începutul acestui an. Biden a câștigat aproximativ 95 % dintre aceștia, conform The Green Papers, un site web care urmărește procesul obscur de selecție a delegaților.

Există încă aproximativ 750 de delegați „automați” - grupul cunoscut odată sub numele de „superdelegate”. Aceștia sunt oficiali aleși, lideri de partid și foste personalități, precum foști președinți (Barack Obama, Bill Clinton și Jimmy Carter) și foști președinți ai DNC.

După campania din 2016, acești delegați „automați” au fost privați de rolul lor în primul tur de scrutin. Aceștia pot vota pentru candidatul desemnat în tururile următoare doar dacă niciun candidat nu obține majoritatea în primul tur de scrutin - sau dacă se renunță la această regulă. Cum a fost cazul în 2020, când Biden a avut sprijinul majorității delegaților promiși.

Există întrebări dacă DNC va continua cu acest plan acum că Biden și-a încheiat campania. În cazul în care votul are loc în sala convenției, regulile DNC prevăd 20 de minute de discursuri de nominalizare pentru fiecare candidat.

În cazul în care niciun candidat nu obține majoritatea voturilor la primul tur de scrutin, delegații „automați” se alătură votului pentru al doilea tur. Iar votul continuă până când majoritatea delegaților eligibili votează pentru un anumit candidat. Candidatul respectiv devine oficial nominalizat „la încheierea discursului de acceptare”.

Candidatul la funcția de vicepreședinte

Din punct de vedere funcțional, candidatul la președinție își alege partenerul de cursă. Dar există în continuare un proces DNC, care este în esență identic cu procedura de nominalizare prezidențială, cu o diferență majoră. Delegații „automați” votează în primul tur de scrutin.

Ce se întâmplă cu infrastructura de campanie a lui Biden... și cu banii? La sfârșitul lunii iunie, campania lui Biden avea 96 de milioane de dolari în bancă și angajați - și birouri pe teren - în întreaga țară. Aceasta este o cantitate masivă de infrastructură ... cine o primește acum?

Nu există niciun precedent real pentru o schimbare de listă în această eră a alegerilor cu bani mulți. Dar mulți experți în finanțarea campaniilor au susținut că există o soluție. Atâta timp cât Harris rămâne pe listă - potențial  candidat la președinție, dar și în cazul în care este nominalizată din nou pentru funcția de vicepreședinte - ea poate prelua fără probleme controlul asupra acelui cont bancar. La urma urmei, banii au fost dați unui comitet Biden-Harris înregistrat pentru amândoi, nu doar pentru președinte.

Problema banilor

Acest punct de vedere nu este unanim împărtășit. Charlie Spies - un avocat republican proeminent în domeniul electoral- a susținut într-un articol că Harris nu avea dreptul la acești bani. Acesta a ridicat problema potrivit căreia cineva ar putea încerca să blocheze acest transfer în instanță.

De asemenea, campaniile pot face transferuri nelimitate către comitetele partidelor respective. Astfel încât, poate cel mai curat rezultat ar fi ca Biden să dea banii săi Comitetului Național Democrat. Structura i-ar putea cheltui apoi pentru alegerile viitoare. Dar toate acestea reprezintă un teritoriu fără precedent.

Nu este o premieră

Majoritatea președinților moderni au încercat să obțină un al doilea mandat - Lyndon B. Johnson fiind o excepție notabilă. După ce a preluat restul mandatului lui John F. Kennedy și a câștigat un mandat complet în 1964, Johnson plănuia să candideze din nou în 1968.

Dar a fost tras în jos de războiul nepopular din Vietnam și a obținut doar o victorie în alegerile primare din New Hampshire. În martie 1968, un Johnson vulnerabil - care s-a confruntat cu Eugene McCarthy, împotriva războiului, și cu o intrare târzie din partea lui Robert Kennedy - a anunțat o națiune șocată că nu va mai încerca să obțină nominalizarea partidului său pentru funcția de președinte.

La scurt timp după aceea, Hubert Humphrey - vicepreședintele său - își va lansa propria campanie. Asasinarea lui Kennedy a schimbat dinamica cursei, iar Humphrey a câștigat nominalizarea din primul tur de scrutin la o convenție din Chicago care a devenit violentă în jurul unei dezbateri privind războiul din Vietnam și platforma partidului.

Humphrey a continuat să piardă în fața lui Richard Nixon în noiembrie, conform Politico .