Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți că Alianța Atlantică este dispusă să acorde tot sprijinul necesar Ucrainei pentru a o ajuta să câștige războiul împotriva Rusiei, dar că nu se va implica direct în măsuri precum apărarea aeriană transfrontalieră, potrivit Diario de Noticias.

NATO nu va fi parte din conflict

„NATO și aliații săi au arătat clar de la început că suntem gata să sprijinim Ucraina”, a declarat Stoltenberg la o conferință de presă cu președintele leton Edgars Rinkēvičs, înainte de a participa la summitul țărilor de pe flancul estic al NATO, cunoscut sub numele de summitul B9, la care participă şi liderii Letoniei, României și Poloniei.

Totuși, el a subliniat că „aliații au precizat, de asemenea, că nu vom fi parte din conflict”, atunci când a fost întrebat dacă NATO salută ideea ca țările care se învecinează cu Ucraina să își folosească rachetele de apărare aeriană pentru a proteja zonele adiacente.

Secretarul general al Alianței a amintit că nici nu a trimis trupe de luptă în Ucraina.

„Nu vom intra în conflict”, a subliniat el.

Polonia a trimis recent avioane de luptă când rachetele și dronele rusești păreau să se apropie de granițele sale, iar România a mutat bateriile de rachete de apărare aeriană mai aproape de granița cu Ucraina.

Ce se așteaptă de la summit

Ideea de a trage rachete peste graniță pentru a doborî rachete și drone rusești care atacă orașele ucrainene și infrastructura din apropierea granițelor sale de vest a fost pusă în discuţie de Polonia, deși ideea a fost abandonată ulterior pentru că nu a găsit sprijin printre ceilalți parteneri occidentali.

Stoltenberg a subliniat că toată atenția sa este acum concentrată pe asigurarea succesului summitului NATO care va avea loc la Washington în iulie.

La acea întâlnire, va trebui ca aliații „să ia decizii importante privind descurajarea și apărarea, cu privire la sprijinirea Ucrainei și, de asemenea, cu privire la modul de consolidare a parteneriatelor cu partenerii noștri din zona Indo-Pacific, pentru a face față provocărilor pe care China le reprezintă pentru securitatea noastră”, a spus el.

Stoltenberg nu a abordat întrebarea dacă summitul NATO va face progrese substanțiale în ceea ce privește viitoarea intrare a Ucrainei în Alianță.

Dar președintele leton a spus că țara sa dorește „să vadă intrarea Ucrainei pe ordinea de zi” a summitului de la Washington, o dorinţă împărtăşită şi den către președintele estoniei, Alar Karis, și de președintele lituanian Gitanas Nauseda, înainte de summitul B9.

Țări care au aderat la NATO de frica Rusiei

Acest grup include Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, dar nu toate țările și-au trimis liderii la Riga.

Prim-ministrul Suediei, Ulf Kristofferson, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, ambii ca membri recenţi ai NATO, participă și ei la summit.

"Rusia este o țară agresivă și imperialistă. Finlanda și Suedia au aderat la NATO din cauza atacului Rusiei asupra Ucrainei", a declarat Stubb reporterilor înainte de întâlnirea B9 de la Castelul Riga, a informat biroul președintelui leton.

(Traducerea: Cristina Zaharia, RADOR RADIO ROMÂNIA)