Fostul președinte comunist al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a refuzat să vorbească în limba română, în semn de protest față de recenta decizie a Curții Constituționale.

Comunistul Voronin refuză să vorbească limba română

La un eveniment organizat de Parlament, o masă rotundă intitulată „Referendum constituțional concomitent cu alegerile prezidențiale: pro sau contra”, fostul președinte Vladimir Voronin a refuzat să vorbească limba română. Mai mult, liderul PCRM a preferat să își susțină discursul în limba rusă, acuzând Curtea Constituțională că l-a lipsit de limba sa maternă, cea „moldovenească”.

„În legătură cu faptul că, Curtea Constituțională, obraznic, criminal, a modificat Constituția și ne-a lipsit pe noi, cetățenii Republicii Moldova, de limba noastră maternă – limba moldovenească… dar eu nu posed limba română despre care ei spun că o vorbim, eu am să vorbesc în limba rusă. Nu doar aici, dar și în Parlament, și cu alte ocazii”, a declarat Vladimir Voronin.

Decizia care l-a înfuriat pe Vladimir Voronin

Reamintim că, recent, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a respins sesizarea cu privire la sintagma „limba română” depusă de deputații socialiști și comuniști. Totodată, Curtea a declarat neconstituțional articolul care constată învechirea textului „funcționând pe baza grafiei latine”.

Comuniștii și socialiștii din Republica Moldova nu au fost prezenți la ședința Curții Constituționale pentru a-și spune poziția. Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a făcut, într-o declarație de presă de după ședință, referire la Hotărârea Curții din 2013, prin care s-a stabilit că Declarația de Independență, în care este scris că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, prevalează asupra textului Constituției.

În acest fel, sesizarea deputaților comuniști și socialiști a fost respinsă parțial. Sintagma „limba română” rămâne în toată legislația din Republica Moldova, inclusiv în Constituție.

Limba română, nu limba „moldovenească”

„Având în vedere faptul că actele Curții Constituționale nu pot fi contestate, sunt definitive și, indiferent de natura lor, își produc efectele pe care Constituția le conferă, Curtea a considerat vădit inadmisibilă sesizarea în partea referitoare la modificarea denumirii limbii de stat ca limbă română în actele adoptate de Parlament”, a mai declarat Domnica Manole.

Dar Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul de legea din 2023 care constată desuetudinea textului „funcționând pe baza grafiei latine”.

„Din jurisprudența Curții Constituționale decurge că aplicarea desuetudini ține de competența judecătorilor constituționali sau de drept comun. Doar judecătorii pot declara desuetă o prevedere normativă pentru că aceasta și-a pierdut legitimitatea. Prin urmare, adoptând art. 2 din legea nr. 52 din 16 martie 2023, Parlamentul și-a depășit competența prevăzută de Constituție”, a mai spus Domnica Manole