Cristian Tudor Popescu afirmă că cei care cred că Ungaria va primi Transcarpatia și Romania Bucovina sunt înșelați de Putin. Scriitorul avertizează însă că Putin nu minte în tot interviul, considerând Rusia „imbatabilă” în acest moment, și își exprimă îngrijorarea vizavi de Volodimir Zelenski și scandalurile pe care le traversează regimul democratic de la Kiev.

Cristian Tudor Popescu, inginer, scriitor, filmolog, jurnalist la Adevărul, gazetar la Digi24, fondatorul  ziarului Gândul și site-ului jurnalistic Republica, și-a emis opiniile privind interviul prezentatorului Tucker Carlson cu dictatorul Federației Ruse, Vladimir Putin.

Scriitorul spune că Vladimir Putin a debutat cu minciuni sfruntate privind războiul din Ucraina. Dictatorul acuză NATO, inclusiv Statele Unite, pentru provocarea războiului din Ucraina, deși acesta a invadat-o din 2014, anexând peninsula Crimeea, urmând ca pe 22 februarie 2022 să anexeze Lugansk și Donețk.

Cristian Tudor Popescu: „Putin nu minte tot timpul”

Cristian Tudor Popescu spune că dictatorul de la Kremlin „nu minte tot timpul”, în afară de părțile interviului în care prezintă minciuni istorice. El îi consideră „naivi” pe cei care cred în cadorisirea Ungariei cu Transcarpatia și a României cu Bucovina dacă Rusia va fi lăsată să ocupe toată Ucraina. În privința apartenenței Rusiei la NATO în timpul președinției lui Bill Clinton, CTP scrie că Putin nu a acceptat de la bun început o lume dominată de SUA:  „Sunt minciuni indubitabile: de când a intrat în Kremlin, kaghebistul Putin a declarat că rolul lui este să refacă statutul de mare putere al Rusiei”

CTP spune că pachetele de sancțiuni ale Occidentului asupra Rusiei nu mai au rost: „s-au dovedit prea puțin eficiente”.  De asemenea, remarcă faptul că Putin nu se mulțumește cu teritoriile ucrainene pe care le-a ocupat până în prezent și că intenționează să ocupe sau să distrugă întreaga Ucraina, citându-i declarația dictatorului „Nu. Nu ne-am atins toate obiectivele operațiunii militare. Ucraina trebuie denazificată”.

Fondatorul Republica mai spune că Putin „poate fi crezut când spune că Rusia nu are de gând să atace Polonia sau Lituania și că e imposibil ca Rusia să fie înfrântă în Ucraina”. Dar își exprimă îngrijorarea că dacă Donald Trump, republicanul controversat cu acuzații penale și convingeri extremiste, ajunge din nou la Casa Albă, Putin „se poate răzgândi cu naturalețe” și poate ataca NATO. Scriitorul face referință la prima fisură majoră - blocarea ajutorului militar pentru Ucraina de către congresmenii republicani.

Cristian Tudor Popescu, despre Ucraina: „Scandalurile fac mai mult rău decât o divizie blindată rusească”

Cristian Tudor Popescu afirmă că „recuperarea Crimeei, Donețkului și Luganskului de către Kiev a devenit o propagandă pe cât de optimistă, pe atât de ridicolă” după contraofensiva eșuată din vara anului trecut.  El declară că susținerea Uniunii Europene pentru Ucraina nu va putea dura „nelimitat”, Putin așteptând  ascensiunea partidelor eurosceptice.

CTP este îngrijorat de comportamentul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski: Interzicerea prin decret a oricărei negocieri cu Rusia, sub acuzația de înaltă trădare, este o greșeală, ca să nu zic o absurditate.

În chestiunea scandalurilor de corupție cu deturnări de milioane de euro și conflictului dintre Zelenski și fostul șef al Armatei ucrainene, Zalujnîi, recent demis, scriitorul afirmă pe Republica că toate acestea fac mai mult rău Ucrainei „decât o divizie blindată rusească”, iar Putin are de câștigat.

Momentan, balanța înclină spre Rusia...

De la bombardarea Ucrainei la scară largă din 24 februarie 2022 de către forțele rusești și aplicarea sancțiunilor occidentale împotriva elitei de la Moscova, s-au dat verdicte eronate. Clasele politice și presa din spațiul euro-atlantic au speculat că economia Rusiei este în colaps din cauza sancțiunilor. În ciuda retragerii companiilor și a lanțurilor de restaurante, țara condusă de Putin este încă în top datorită relațiilor comerciale și energetice cu China.

Pe plan militar, la doi ani de la lansarea invaziei la scară largă a Ucrainei, Rusia încă menține sub ocupație patru oblasturi ucrainene.  Chiar dacă are pierderi mari (300.000 militari ruși uciși sau răniți),  Rusia dispune de o armată de 1,3 milioane de militari activi. Mai mulți oficiali NATO au raportat că Rusia a crescut producția de armament. Este suficient pentru a deveni o amenințare la adresa statelor europene.

Militarii ucrainenii mențin linia frontului și nu le permit invadatorilor ruși să traverseze fluviul Nipru, pierd orașe cheie de la un an la altul. Au pierdut Mariupol, Donețk, Luhansk, Zaporojie și Melitopol în 2022. Au pierdut Bakhmut în 2023, considerat „Stalingradul secolului 21” din cauza bătăliilor dure desfășurate între forțele ucrainene și forțele rusești, inclusiv gruparea de mercenari Wagner. Iar în 2024, Ucraina riscă să piardă Avdiivka.  Situația de pe frontul ucrainean este complicată după eșecul contraofensivei din vara anului trecut. Ucrainenii nu au avut câștiguri considerabile. Au recuperat doar 14 sate și au avut pierderi masive din cauza rezistenței foarte bine organizate din partea trupelor ruse care au minat terenurile:

• 85% din trupele ucrainene au fost ucise sau rănite;
• 50% din vehiculele de fabricație germană, americană și britanică trimise ucrainenilor au fost avariate sau distruse.