Așa cum președintele turc Recep Tayyip Erdoğan și Viktor Orbán au ales politica de șantaj în NATO, probabil de aceea nu au discutat nici după întâlnirea lor de luni despre ratificarea aderării Suediei.

Vizita preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan la Budapesta a fost urmărită cu o atenţie deosebită în Suedia. Suedezii au sperat că se va face un anunț favorabil cu privire la aderarea ţării lor la NATO, întrucât nu a mai rămas decât aprobarea parlamentelor ungar și turc, însă au fost dezamăgiți, deoarece despre această chestiune nu s-a spus niciun cuvânt după întâlnire. Premierul ungar i-a dăruit invitatului său un cal, iar Erdoğan l-a surprins pe Viktor Orbán cu o mașină electrică turcească.

Premierul ungar a spus ulterior că "relația dintre cele două țări nu poate fi la un nivel mai înalt decât acesta", și a devenit clar și faptul că Erdoğan este foarte fericit că Ungaria are statut de observator în Consiliul Turcic, scrie nepszava.hu.

Orbán-Erdoğan, a patra întâlnire

"Turcia este de multă vreme unul dintre partenerii cheie ai Guvernului FIDESZ, care promovează politica de deschidere spre est. Aceasta a fost cel puțin a patra întâlnire dintre Viktor Orbán și Recep Tayyip Erdoğan în nouă luni", a precizat într-o declarație acordată pentru ziarul ungar "Népszava" István Szent-Iványi, expert în afaceri externe, potrivit căruia de fapt "nimic nu justifică" tratamentul prioritar al relațiilor turco-ungare.

"Ridică semne de întrebare nu doar faptul că Erdoğan însuși este un lider iliberal, a cărui manieră este discutabilă, iar comportamentul său în afacerile internaționale este foarte ciudat, ci și faptul că i-a numit pe militanții Hamas luptători pentru libertate în războiul din Gaza, iar despre liderii israelieni, care au lansat un război împotriva organizației teroriste palestiniene, a spus că ar trebui să fie aduși în fața Curţii Internaţionale de Justiţie", a mai subliniat expertul ungar, care a adăugat: Poziția lui Recep Tayyip Erdoğan este foarte diferită chiar și de opinia oficială a Guvernului ungar, ca să nu mai vorbim de poziția majoritară occidentală.

​Relațiile economice sunt relativ puternice, dar Turcia nu se numără printre cei mai importanți zece parteneri economici și comerciali ai Ungariei. Gazoductul Turkish Stream, care livrează o parte din gazul rusesc pentru Ungaria, "este o afacere, iar Turcia câștigă destul de bine din taxele de tranzit. Aşadar, nu este ceva pentru care ar trebui să arătăm o recunoștință incredibilă", a spus István Szent-Iványi, care şi din acest punct de vedere nu este de acord cu tratamentul distins al relațiilor turcești.

Șantaj din partea turcilor

În ceea ce priveşte amânarea ratificării aderării Suediei la NATO, expertul a afirmat că "este clar că din partea turcilor este vorba despre șantaj" (din cauza atitudinii rezervate de care a dat dovadă Washingtonul cu privire la vânzarea avioanelor de luptă americane F-16 solicitate de la SUA). Potrivit fostului secretar de stat în Ministerul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, acest caz poate dura mult timp.

Nu este o coincidență faptul că Statele Unite au încheiat recent un acord bilateral cu Suedia în domeniul militar şi al apărării, pe care mulți o consideră deja membru de facto al NATO. Însă, Guvernul ungar nu mai are potențial de șantaj, pentru că a declarat de multe ori că nu Ungaria va fi ultima ţară care va aproba aderarea Suediei și că în acest sens au loc negocieri cu Turcia. Szent-Iványi a fost de acord că această tergiversare ar putea fi legată de faptul că atât Ankara, cât și Budapesta mizează pe revenirea la putere a lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA de anul viitor.

"Viktor Orbán a spus clar că a pus totul pe această pagină. Dar cred că și Erdoğan ar fi mai fericit cu Trump, deoarece atunci nu ar mai exista nicio tragere la răspundere din partea americană cu privire la situația drepturilor omului și a democrației", a fost de părere expertul ungar, care a adăugat: Erdoğan a precizat de mai multe ori că va aproba aderarea Suediei numai dacă Statele Unite vor fi de acord să vândă Turciei avioane de luptă americane F-16. La rândul său, președintele Joe Biden nu s-ar opune vânzării, dar şi Congresul trebuie să o ratifice.

Opoziția bipartită

Cu toate acestea, există o puternică opoziție bipartită față de vânzarea de arme atât în ​​Camera Reprezentanților, cât și în Senat, în primul rând pentru că Erdoğan a promovat o politică agresivă faţă de Grecia, care este, de asemenea, membru NATO. Referitor la importanţa poziției americane asupra președintelui turc, o dovadă este şi întâlnirea sa cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis pe 7 decembrie, deşi l-a numit drept prieten pe șeful Guvernului atenian.

Marea întrebare acum este cine va fi primul care va face pasul. Washingtonul se teme că, dacă vânzarea avioanelor de luptă va fi aprobată, Ankara nu se va ține de cuvânt și nu va da undă verde integrării suedezilor în alianța de apărare. În mod similar, Ankara se teme că își va pierde ultimul potențial de șantaj dacă va fi aprobată această vânzare. Deși, la Washington s-a luat act cu satisfacţie de faptul că Erdoğan a făcut pași importanţi spre normalizarea relațiilor cu Grecia, modul în care a gestionat criza din Gaza și a alimentat tensiunile cu Israelul, a avut un ecou foarte nefavorabil.

Orbán-Erdoğan. Interesele Turciei

​În același timp, impasul poate fi potrivit intereselor lui Erdoğan. Dat fiind faptul că aderarea Suediei la NATO este o evoluție foarte importantă atât pentru Washington, cât și pentru aliații europeni, cu cât problema rămâne mai mult pe ordinea de zi, cu atât mai mult se poate sugera ce lider politic influent este președintele turc.

Același lucru ar putea fi şi în spatele strategiei de întârziere a lui Orbán. Premierul ungar a ales politica de șantaj, atât în NATO, cât şi în Uniunea Europeană, deși posibilitățile în acest sens sunt sever limitate în alianța de apărare.

"Unul dintre motivele pentru care această ratificare nu a avut loc este că Erdoğan și Guvernul turc vor să maximizeze rentabilitatea cărții, pentru că aceasta poate fi jucată doar o singură dată", a declarat Sinan Ulgen, președintele think-tank-ului EDAM din Istanbul pentru Radioul Internațional Francez, RFI. "Nu este ușor să răspundem la întrebarea, ce avantaj îi aduce această carte autorităţilor de la Ankara", a adăugat Sinan Ulgen.

Dacă este adevărat că atât Erdoğan, cât și Orbán așteaptă ca Trump să fie ales președinte, atunci Stockholm trebuie să aștepte mult pentru a obține undă verde de la ei. (Traducerea- Rador)