Schimbările climatice au amplificat încălzirea globală, aducând valuri de căldură mai frecvente și intense, cu repercusiuni grave asupra sănătății umane, eficienței muncii și infrastructurii. Aceste schimbări amenință în special grupurile vulnerabile și perturbă habitatul natural, având impact asupra fenologiei plantelor și animalelor. Agricultura și creșterea animalelor sunt, de asemenea, afectate, iar ecosistemele devin mai puțin capabile să furnizeze resurse esențiale. În Europa, fenomenele meteorologice extreme precum valurile de frig și înghețurile devin mai rare.

O Privire Generală: Cum Schimbarea Climatică Rescrie Cartea Naturii

Schimbările climatice accentuează încălzirea globală, ceea ce determină creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură. Rezultatele acestui fenomen includ o rată mai mare a deceselor, scăderea eficienței muncii și degradarea structurilor noastre fizice. În particular, grupurile vulnerabile precum copiii mici și persoanele vârstnice sunt expuse riscurilor semnificative ale acestor temperaturi extreme.

Mai mult, se preconizează că această încălzire va reconfigura distribuția zonelor climatice la nivel mondial, perturbând astfel habitatul natural și distribuția diverselor specii de faună și floră, care se confruntă deja cu amenințări precum distrugerea habitatelor și poluarea.

Modificările termice pot de asemenea să schimbe fenologia, adică ritmurile biologice ale plantelor și animalelor, crescând numărul speciilor dăunătoare și invazive, precum și prevalența anumitor afecțiuni în rândul oamenilor.

Agricultura afectată de aceste schimbări

Sectorul agricol și cel al creșterii animalelor pot suferi o scădere a producției și eficienței, iar ecosistemele pot deveni mai puțin capabile să furnizeze resurse vitale, ca apă potabilă sau aer de calitate.

Datorită temperaturilor crescute, evaporarea apei este accelerată, intensificând riscul secetelor severe în absența precipitațiilor adecvate.

În Europa, fenomenele meteorologice extreme, precum valurile de frig și înghețurile, ar putea deveni mai rare. Încălzirea globală, în tot acest context, îngreunează anticiparea evenimentelor meteorologice și, implicit, afectează capacitatea noastră de a răspunde adecvat la aceste schimbări.

Clima României: O Retrospectivă a Ultimilor Patru Decenii - Mai Cald, Mai Puțin Geros, Zăpada o Raritate

Peisajul climatic al României s-a transformat considerabil de la deceniile '70-'80: valurile de căldură persistă, ninsorile sunt un fenomen tot mai sporadic, iar evenimentele meteorologice extreme se multiplică. 

Acum patru decenii, erau veri când mercurul termometrului nu trecea pragul de 35 de grade Celsius, iar iernile aduceau ger năprasnic și strat gros de zăpadă. În prezent, zilele cu temperaturi sub punctul de îngheț sunt în scădere, iar nopțile estivale cu peste 20 de grade Celsius sunt din ce în ce mai frecvente. Recordurile de temperatură minimă stabile de zeci de ani contrastează cu cele de căldură, care au fost surclasate în ultimul deceniu și jumătate.

Evoluții îngrijorătoare ale temperaturilor

Pe scurt, România a înregistrat o maximă absolută de 44,3 grade Celsius la Calafat în iulie 2007, în contrast cu minima de -38,4 grade Celsius în iarna anului 1985 la Miercurea Ciuc. Ultima jumătate de secol a marcat 2019, 2020, 2015, 2018, 2012, 2007 și 2000 ca fiind ani deosebit de călduroși, în timp ce 1985, 1980, 1976 și 1993 au fost remarcabili pentru frigul lor.

O comparație între iunie 1984 la Constanța și iunie 2019 ilustrează creșterea semnificativă a zilelor călduroase, iar la Sibiu, temperaturile de Crăciun au trecut de la neașteptatele 5 grade Celsius în anii '80 la peste 15 grade după anul 2009. De asemenea, la Timișoara și Iași, temperaturile extrem de scăzute sunt o raritate în ultimele decenii.

Intensitatea precipitațiilor pe durate scurte a crescut, o atmosferă încălzită putând reține mai multă umiditate, care se descarcă apoi în ploi torențiale. La Brașov, numărul nopților cu temperaturi sub -10 grade Celsius a scăzut drastic din 1993 până în 2020. De asemenea, iernile fără zăpadă devin tot mai lungi, iar temperaturile din ianuarie au atins și +13 grade Celsius.

Comparativ cu media anuală a temperaturilor din ultimul secol, ultimii zece ani au avut o medie cu 1,5 grade Celsius mai ridicată, o diferență notabilă. Media anuală înregistrată la stațiile meteorologice în ultimul deceniu variază între -1 la Vârful Omu și +13,3 la Drobeta Turnu Severin.

Din 1990, media temperaturilor a început să urce, iar după 2010 această creștere a devenit și mai accentuată. În unele locuri, temperaturile anuale din 2019 sau 2020 au fost cu aproape 4 grade mai mari decât în cei mai reci ani de acum patru decenii. Tendințele meteo arată o creștere a precipitațiilor de toamnă și o scădere în timpul verii.

Anii 2005, 2010, 1980 și 1991 au fost printre cei mai ploioși din ultimul jumătate de secol. Dintre recordurile climatice naționale stabile în ultimii 50 de ani, se remarcă o minimă absolută de -38,4 grade Celsius la Miercurea Ciuc în 1985 și o maximă de +44,3 grade Celsius la Calafat în 2007.

De asemenea, cele mai ploioase ani din acest secol și din ultimii 20 de ani au fost consemnate, marcând o varietate de recorduri în termeni de temperaturi și precipitații, care ilustrează efectele schimbării climatice semnificative prin care a trecut România.

Schimbari majore in ultimii 40 de ani

Efectele schimbării climatice se văd atunci când compari datele actuale cu cele din trecut. În trecut, anotimpurile erau mai pronunțate, cu veri mai răcoroase și ierni geroase, caracterizate prin strat consistent de zăpadă. În ultimii ani, însă, temperaturile au crescut semnificativ, cu veri tot mai călduroase și ierni mai blânde.

Exemple concrete ilustrează această schimbare: la Predeal, temperaturile de Crăciun au trecut de la valori predominant negative la temperaturi pozitive; la Timișoara, temperaturi extreme de -25 grade Celsius sunt acum rare; la Iași, temperaturi sub -27 grade Celsius s-au înregistrat doar o dată în ultimii 60 de ani; iar la Cluj nu s-au mai înregistrat temperaturi sub -29 grade din 1968.

În iulie 2012, la Călărași, au fost 19 zile cu temperaturi peste +35 de grade, în contrast cu iulie 1984, când doar o zi a atins această temperatură. La Sibiu, Crăciunul din ultimii 15 ani a fost mult mai cald comparativ cu anii '80 și '90.

Ianuarie 1985 a fost una dintre cele mai reci luni din ultimii 40 de ani, cu temperaturi care au coborât sub -30 de grade, în contrast cu ianuarie 2007, când media a fost de doar +0.9 grade.

Schimbările climatice sunt ilustrate și prin comparații ale temperaturilor medii anuale din 15 orașe românești, arătând creșterea temperaturilor și scăderea numărului de nopți geroase, în timp ce numărul zilelor cu temperaturi peste +30 de grade a crescut semnificativ.

Această evoluție a climei în România este o reflectare a schimbărilor climatice globale, cu un impact local evident și semnificativ.

Schimbările climatice semnificative față de anii '70 și '80

Efectele schimbării climatice includ dar nu se limitează la:

• Frecvența și Intensitatea Valurilor de Căldură: Au devenit mai frecvente și mai intense, exemplificate prin valurile de căldură din anii 2000, 2007, 2012, 2015, 2017 și 2021. Unele valuri de căldură pot dura peste două săptămâni.
• Episoadele Violente de Vreme: Fenomene meteorologice extreme cum ar fi vijeliile și ploile torențiale sunt mai des întâlnite.
• Raritatea Temperaturilor Extreme de Iarnă: Perioadele lungi cu temperaturi sub -20 -15 grade Celsius au devenit mai rare.
• Reducerea Stratului de Zăpadă: Grosimea medie a stratului de zăpadă și numărul de zile cu strat de zăpadă au scăzut.
• Intensificarea Precipitațiilor pe Perioade Scurte: O atmosferă mai caldă reține mai multă umiditate, ceea ce conduce la precipitații mai abundente. La unele stații meteo, numărul de zile cu ploaie a crescut.
• Variații Sezoniere ale Precipitațiilor: S-a înregistrat o creștere a precipitațiilor toamna, în timp ce predicțiile indică o scădere a acestora vara.
• Creșterea Temperaturilor Medii Anuale: Datorită creșterii numărului de zile cu temperaturi extreme pozitive și scăderii celor cu temperaturi extreme negative.
• Nopți Tropicale: Valurile de căldură aduc nopți în care temperaturile nu scad suficient, cu exemple de nopți cu temperaturi minime peste +27 de grade Celsius la Cernavodă și Călărași în 2007 și un număr crescut de nopți tropicale (temperaturi minime care nu scad sub +20 grade Celsius) în anii 2012 și 2015 în diverse orașe.
• Creșterea Mediilor Anuale de Temperatură în Diverse Orașe: S-au înregistrat creșteri semnificative ale temperaturilor medii anuale în orașe precum Constanța, Sibiu, Drobeta Turnu Severin, București, Cluj Napoca, și altele. Comparativ, și alte orașe europene precum Berlin, Paris, Londra și Roma au înregistrat creșteri ale temperaturilor medii anuale.
• Schimbări Specifice în Diverse Orașe din România: Fiecare oraș a avut schimbări specifice, cum ar fi în Constanța, unde media ultimului deceniu a fost +13,3 grade Celsius, comparativ cu media secolului trecut de +11,4 grade Celsius. Similar, Brașovul a înregistrat o creștere de la o medie secolară de +7,6 grade Celsius la +9,9 grade în ultimii doi ani. Alte orașe precum Sibiu, București și Miercurea Ciuc au arătat tendințe similare de creștere a temperaturii medii.
• Recorduri de Temperatură: Orașe precum Brașov și Predeal au înregistrat recorduri de temperaturi scăzute în acest secol, dar în general, temperaturile au fost mai ridicate în ultimii ani.

Sursele pentru aceste date includ platformele TuTiempo, Infoclimat.fr, WeatherOnline, broșura ”100 de recorduri climatice în România, București 2018”, Administrația Națională de Meteorologie - Clima României, Editura Academiei Române, București, 2008, și Anuarul Statistic al României, capitolul Geografie, Meteorologie și Mediu înconjurător.