Probele Evaluării Naționale au început luni, 19 iunie, pentru mai bine de 161.000 de elevi, absolvenți ai clasei a VIII-a. Pe lângă aceștia, mai există un număr de 15.000 de elevi care nu vor merge mai departe, la liceu. Secretarul de stat Florian Lixandru, din cadrul Ministerului Educației a explicat ce este cu aceștia din urmă, de ce nu participă la examen.

Secretarul de stat Florian Lixandru, din cadrul Ministerului Educației, a explicat care sunt motivele pentru care aproape 1 din 10 absolvenți de clasa a VIII-a nu s-au înscris la Evaluarea Națională. Într-o intevenție publică, politicianul din cadrul Ministerului Educației a declarat că este vorba de elevi care, fie nu au absolvit clasa a VIII-a, fie nu au dorit să se înscrie la examen.

Secretarul de stat, care îndeplinește și funcția de președinte al Comisiei Naționale de Organizare a Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a, a precizat că procentul de elevi care nu participă la examen este similar celor din anii anteriori. Florian Lixandru a invocat lipsa dorinței elevilor de clasa A VIII-a de a urma o formă de educație mai departe, la liceu, și astfel a justificat numărul mare a celor care nu s-au înscris la examene.

Pe de altă parte, trebuie spus că înscrierea este făcută automat, de către școli, pentru toți absolvenții de clasa a VIII-a, conform regulamentelor și legislației în vigoare. Deci, afirmația secretarului de stat este cumva inexactă, ca să nu spunem mai mult.

Pentru înscriere, elevii și părinții nu trebuie să depună o cerere și nici nu li se solicită vreun document. Înscrierea la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a nu este o opțiune pentru școli sau pentru elevi ori părinți. Este drept că examenul nu este obligatoriu pentru toți elevii, însă școlile trebuie să-i înscrie pe toți absolvenții, aceștia urmând să aleagă dacă se prezintă sau nu la evaluare.

Interesul politic din spatele statisticilor Evaluării Naționale

Explicațiile oficialului de la Ministerul Educației nu sunt susținute, însă, de prevederile din legislația în vigoare, cu privire la Evaluarea Națională. Articolul 74, alineatul (5) din Legea Educației Naționale nr 1/2011 prevede că „la finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, se realizează o evaluare națională obligatorie a tuturor absolvenților”. Metodologia aplicabilă a fost prevăzută prin ordin de ministru și stabilește procedura de înscriere a candidaților

„Articolul 4. Înscrierea candidaţilor pentru Evaluarea Naţională se face la secretariatele unităţilor de învăţământ pe care aceştia le-au absolvit, numai în perioada prevăzută în calendarul examenului, după cum urmează: a) pentru candidaţii din seria curentă, înscrierea se face, în perioada prevăzută de calendarul examenului, de către secretarii unităţilor de învăţământ, în conformitate cu evidenţele din şcoli”, prevede actul normativ.

Trebuie spus că există un interes pentru ca la Evaluarea Națională să nu se prezinte elevii cu rezultate foarte slabe. Dacă printre absolvenții care participă la Evaluarea Națională nu se află și elevii cu note mici, școlile obțin o medie generală mai mare. Iar acest lucru reprezintă un câștig pentru inspectorii școlari dar și pentru politicienii care se pot impuna cu rezultatele bune.

Același beneficiu îl au, pe seama viitorului elevilor de clasa a VIII-a, și oficialii Ministerului Educației care se laudă în statistici cu procent bun al elevilor cu note peste 5. În realitate este un câștig artificial care nu reflectă situația reală a sistemului de învățământ, dar care mulțumește pe aproape toată lumea, cu excepția copiilor, beneficiarii serviciilor de educație.

Datele oficiale despre repetenți nu sunt disponibile

În acest context trebuie spus că anul acesta, spre deosebire de ceea ce se întâmpla în trecut, Ministerul Educației nu a emis proceduri operaționale pentru examenul de Evaluarea Națională. Acest atribut a trecut în sarcina Comisiei Naționale, condusă de Florian Lixandru, conform Edupedu.ro. Or comisia nu a emis nici un document în condiții de transparență, deși media de la Evaluarea Națională este singura care contează pentru admiterea în liceu.

În prezent, nu sunt disponibile datele despre elevii repetenți, care nu au putut susține proba de evaluare. Se pot face doar estimări, în baza situațiilor din trecut. Doar astfel, se poate estima cam câți elevi nu s-au înscris, așa cum spune secretarul de stat, la Evaluarea Națională. În ultimii ani, numărul repetenților din clasa a VIII-a a fluctuat între 3.700 și până la 6.800.

Dacă datele se mențin în aceste limite, din cei 15.500 de elevi care nu au fost înscriși la Evaluarea Națională 2023, Ministerul Educației nu are nici o explicație pentru diferența de aproximativ 10 - 12.000. Aceștia ar fi „elevii care nu doresc să susțină Evaluarea Națională”.

Cum este distrus viitorul elevilor pentru prestigiul școlii

Or, genul acesta de explicații duce cu gândul la ceea ce, în trecut, s-a numit „Fenomenul Brăila”, documentat în 2018. Este vorba despre școli care nu înscriau deliberat elevii la Evaluarea Națională.

La momentul respectiv, Asociația Human Catalyst a arătat că în județul Brăila îndeosebi, 36% dintre elevii de clasa a VIII-a au fost lăsați corigenți sau repetenți ori cu situația școlară neîncheiată tocmai pentru a nu participa la Evaluarea Națională. Aceștia au fost constrânși de școli, cu acordul Inspectoratului Școlar Județean, să nu participe la examene pentru a nu afecta punctajul școlilor. În locul pregătirii suplimentare, șefii Educației au preferat să le distrugă viitorul, mai mult sau mai puțin.

Dacă un elev ia notă mică la Evaluarea Națională, în statisticile oficiale, indicatorii privind calitatea serviciilor de educație oferite de școli scade. Iar acest indicator afectează numărul copiilor care sunt înscriși la anumite școli.