Încoronarea regelui Charles, trăită prin ochii unui fost jurnalist EVZ. Momente emoționante la marele eveniment

De 6 Mai am stabilit ca plecam cu noaptea-n cap la Londra sa nu mai patim ca atunci cand Regina Elizabeth a implinit 70 de domnie - am ramas blocati in Trafalgar Square, nu am mai putut intra pe The Mall.

Parcam in cartierul evreiesc si la 3.00 AM suntem la metrou, la Edgware, unde ne-am dat intalnire cu Oana si Alex.

Desi mai e mult pana cand Regele si Regina vor pleca spre Westminster Abbey pentru incoronare, ne gandim ca e posibil sa nu mai gasim locuri pe The Mall, una din zonele anuntate pentru cei ce vor sa vada ceremonia.

Cum ne-o fi norocul, ne zicem.

Coboram in Green Park si facem maraton pana la prima intrare pe the Mall. Rasuflam usurati, mai e loc si pentru noi desi sunt deja asezati pe 4- 5 randuri cu corturi si scaune pliante.

Dupa ce ne invartim un pic, alegem un loc unde sa stam si suntem gata. "Coronation day is here", se aude in boxe si ma gandesc ce noroc sa traim si noi ce n-a mai vazut Londra de 70 de ani.

Pana una alta, ne ducem la toaleta. Wow. E concurs de cine se spala pe dinti si se machiaza mai repede. Se daduse trezirea celor ce dormisera in corturi. Efort mare, rasplata pe masura- sunt primii langa gardul ce separa ceremonia de multime.

E parada de pijamale si halate de baie. Unele din plus, altele din prosop. Dau nas in nas cu cineva care a decis sa poarte pijamale rosii cu ursuleti si o caciula de blana cu urechi. "Zici ca pleaca la vanatoare", rade Oana.

Pare sa fi fost o noapte interesanta, vecinii de corturi au ajuns sa se strige pe nume unii pe altii si deja au glumele lor.

In dreapta, o doamna trecuta de 70 de ani povesteste mandra cum si-a crosetat coroana de pe cap. E batuta si cu pietre.

Charles, coroana si steagul sunt peste tot. Pe tricouri, speci, palarii, pantaloni, cercei si ce mai vrei.

Se aplauda dintr-o data. Ne ridicam toti pe varfuri sa vedem cine vine. E masina care spala inca o data strada principala pe unde va trece Regele.

E soare si nimic de facut inca vreo doua ore. Decidem sa pierdem un ceas la coada la cafea.

Doamne, ce buna a fost cafeaua aia.

Se strang corturile dar nu toate. Unii decid sa se joace cu nervii celor din randurile din spate care nu asteapta decat ca baloanele uriase colorate sa dispara iar ei sa se scurga spre gard.

La 10.20 trecute fix, Charles si Camilla pleaca de la Buckingham la Westminster Abbey.

Se admira ceremonia si lumea e fericita ca la drumul de intoarcere va sta Charles pe partea cu noi, ca la dus a stat Camilla. Oamenii il iubesc pe Charles dar multi ar fi preferat sa fie preluata stafeta de Kate si William. "Asa a vrut Dumnezeu, sa fie Charles. Asa a fost randuit, doar a fost primul nascut al Reginei Elizabeth", e definitia resemnarii gasita de una dintre doamnele ce si-a omorat timpul cu un vin rose.

Pauza doua ore. Timp berechet de o gustare, ba chiar si de o plimbare pentru cine se incumeta. Caci e pe principiul: cine pleaca la plimbare, pierde locul de onoare.

Ne-am nimerit pe un covor uitat de una dintre doamnele ce isi asezase cortul pe el.

Rosul de la steag nu prea se mai vedea dar a fost super confortabil. Cred ca era al dnei cu coroana crosetata, care avea si un fotoliu pe post de scaun.

In difuzoare se transmite in direct din Westminster. Spunem toti Tatal nostru si strigam intr-un glas: " God save the King" cand lui Charles i se pune coroana pe cap. Ce emotie, ce atmosfera... Urale, aplauze, chiar si sampanie.

Salva de tun o trezeste pe doamna care tocmai dormea cu gura deschisa si ochelarii aproape cazuti de pe nas. Strange bine in mana sacosa rosie din poala si se angajeaza in discutie cu colega de scaun de parca nu dormise o secunda.

Se desfac doua sticle de Prosecco. Le-a scos din trollerul ce pare fara fund, doamna in albastru, prima la gard.

Ploua, dar ploua bine de vreo doua ore. Nu se renunta la accessorii. Bentitele cu stegulete se aseaza peste glugile pelerinelor de ploaie. Poa' sa fie vremea cum o fi, incoronarea e incoronare.

Suntem echipati care mai de care nu doar cu pelerine ci si cu umbrele de toate culorile de mici si mari dimensiuni.

Se intorc in caleasca de aur veche de 260 de ani, trasa de opt cai albi: Charles e Rege, Camilla e Regina. Miile de militari curg spre Buckingham. Ai impresia ca te uiti la un film. Sunt impecabili in tinuta si miscare. Par ireali.

Nu se mai flutura stegulete, sa nu se sperie caii. Ce frumuseti de cai, ce culori au.. Regele primeste omagiul armatei. Curtea Palatului rasuna.

Multimea e invitata apoi spre Buckingham unde familia regala apare in balcon.

Ne fac cu mana, elicoptere si avioane zboara deasupra Palatului. Par ca pleaca toti, ca s-a terminat insa Charles acum Rege si Camilla, noua Regina se intorc in balcon.

Ne mai fac o data cu mana la finalul unei zile unde in inima Londrei s-a scris o fila de istorie - Charles al III-lea a urcat pe tron.

Ploua din ce in ce mai tare, miroase puternic a flori, probabil de la copacii infloriti peste tot. E primavara, un nou inceput. Si pentru regalitate.”