Joi, ministrul de externe al Turciei a acuzat Suedia că este complice în „asasinatele rasiste și bazate pe ură”, întrucât nu a reușit să prevină protestele de la Stockholm, inițiate de grupări împotriva Islamului și în sprijinul kurzilor.

Mevlüt Çavuşoğlu a confirmat totodată că o importantă reuniune de la Bruxelles, la care ar fi trebuit să se discute aderarea Suediei și Finlandei la NATO, a fost amânată, el subliniind că o asemenea întrevedere „nu ar avea niciun rost” date fiind protestele menționate.

Turcia s-a declarat indignată de niște proteste de sâmbăta trecută, când un manifestant anti-islamist, Rasmus Paludan, a dat foc Coranului, ea criticând autoritățile suedeze pentru că au permis organizarea unor asemenea demonstrații în fața ambasadei Turciei. În această săptămână, președintele Turciei și-a exprimat îndoiala în privința extinderii NATO, avertizând Suedia să nu se aștepte la sprijin în vederea candidaturii sale la alianța militară.

Dispute aprige între Suedia și Turcia

„Guvernul suedez s-a implicat în această acțiune ostilă prin însuși faptul că a permis ca ea să aibă loc”, a declarat Çavuşoğlu în cursul unei conferințe de presă comune împreună cu omologul său sârb. „E foarte simplu. Nimeni nu ne poate contrazice”.

„În actuala situație, o reuniune tripartită nu ar avea niciun rost”, a spus Çavuşoğlu. „Ea a fost amânată din cauză că situația actuală ar fi umbrit-o cu totul; nu ar fi o reuniune cu rezultate”.

Suedia și Finlanda au renunțat la îndelungata lor poziție de nealiniere militară și au depus cerere de aderare la NATO după ce forțele ruse și-au lansat invazia la scară largă a Ucrainei, pe data de 24 februarie. Turcia, ca țară membră a NATO, încă nu le-a sprijinit aderarea, demersul cerând aprobarea unanimă a tuturor membrilor alianței.

Întrebat dacă, eventual, Finlanda ar putea adera separat la alianță în cazul în care candidatura Suediei va fi amânată în continuare, Çavuşoğlu a spus că Turcia nu a primit o asemenea cerere. Totuși, el a spus că „problemele pe care le avem cu Finlanda sunt relativ mai puține comparativ cu Suedia”.

Oficialii suedezi nu au reacționat imediat în urma declarațiilor lui Çavuşoğlu.

Paludan, un militant antiislamist care deține dublă cetățenie, daneză și suedeză, a înființat niște partide de extremă dreaptă în ambele țări, care însă nu au reușit să câștige vreun loc în parlament în urma alegerilor naționale, regionale sau municipale. La alegerile parlamentare din Suedia, desfășurate anul trecut, partidul său a obținut numai 156 de voturi la nivel național.

Recentul să demers, respectiv, arderea Coranului, a provocat proteste în Turcia, unde demonstranții i-au ars fotografia și au dat foc drapelului suedez.

Oficialii suedezi au subliniat că libertatea de exprimare este garantată prin Constituție, oamenii având dreptul să-și exprime public opiniile, deși incitarea la violență și propagarea urii nu sunt permise.

sursa: RADOR / washingtonpost.com