MinisteruluI Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, va plăti, prin CNAIR, daune de 6 milioane de euro firmei italiene care construiește podul de la Brăila. Decizia a fost luată de justiție, într-un proces pe care constructorul l-a deschis împotriva autorităților române. Mai mult, judecătorii au stabilit că statul român nu și-a îndeplinit obligațiile ce i-au revenit în raport cu constructorul. Construcția podului de la Brăila a început în 2018, în mandatul de premier al lui Mihai Tudose (PSD), pe vremea când ministru al Transporturilor era Felix Stroe.

Curtea de Apel București a decis ca CNAIR, compania subordonată Ministerului Transporturilor să achite 28.808.369,4 lei, aproximativ 6 milioane de euro, către constructorul italian WeBuild. Suma reprezintă pierderile și profitul nerealizat de constructorul podului de la Brăila din cauza unor întârzieri provocate de autoritățile române. Judecătorii Curții de Apel București au întors decizia primei instanțe și au decis ca CNAIR este responsabilă să plătească daune de aproape 6 milioane de euro.

„Schimbă în tot sentinţa civilă atacată. Admite cererea de chemare în judecată. Constată că reclamanta este îndreptăţită să beneficieze de o extensie a perioadei de execuţie de 193 de zile. Obligă pârâta (n.r. CNAIR) la plata către reclamantă a sumei de 28.808.369,4 lei, reprezentând valoarea pierderilor şi a profitului nerealizat”, a stabilit instanța de judecată.

Pe lângă cele 6 milioane de euro, CNAIR va mai plăti, constructorului, și cheltuieli de judecată estimate la 576.167,4 lei, ce reprezintă taxa judiciară de timbru.

Statul român bun de plată pentru întârzieri

În acest proces, Curtea de Apel București  dispus efectuarea unei expertize contabile și a două expertize tehnice. Judecătorii au vrut să se edifice dacă reprezentanții CNAIR au verificat documentele de proiectare în termenele stabilite în contractul încheiat cu firma italiană și dacă au întârziat proiectul tehnic de execuție.

Concluziile au fost împotriva părții române, instanța apreciind că CNAIR nu și-a făcut treaba și nu a finalizat în timp util toate procedurile care îi reveneau. Acest lucru a dus la o întârziere a contractului, termenul de finalizare neputând fi respectat de partea italiană.

În prezent, lucrările la podul de la Brăila sunt realizate în proporție de 80%, dar este puțin probabil că se vor încheia până la 31 decembrie, așa cum prevedea contractul inițial. Cu siguranță vor fi întârzieri, iar costurile acestora vor fi suportate de Ministerul Transporturilor condus de social-democratul Sorin Grindeanu, conform Adevarul.ro.

Cea mai înaltă construcție din România

Contractul pentru atribuirea investiției la podul de la Brăila a fost semnat în 2018, la sediul Ministerului Transporturilor, în prezenţa premierului de atunci, Mihai Tudose (PSD), a ministrului Transporturilor, Felix Stroe, a ministrului Fondurilor Europene, Marius Nica, şi a Directorului General al CNAIR, Ştefan Ioniţă.

Podul de la Brăila va avea, la final, aproape doi kilometri lungime şi o înălţime de aproape 200 de metri. Este cea mai înaltă construcție din România şi cea mai scumpă lucrare de infrastructură realizată în ultimii 30 de ani. Valoarea totală a proiectului este estimată la 2,65 miliarde de lei, iar aproximativ 75% din fonduri sunt suportate din bugetul Uniunii Europene.

Podul suspendat peste Dunăre, „Golden Gate-ul” de la Brăila, va măsura 1,9 kilometri și va fi ridicat pe piloni.

Pilonii au 192 metri înălţime totală de la partea superioară a fundaţiei şi sunt localizaţi în aproprierea malurilor. Fiecare este prevăzut cu scări şi lift, accesul fiind permis din benzile de întreţinere localizate pe ambele părţi ale tablierului. La pilonul Brăila sunt 72 piloţi de 40 metri lungime, iar la pilonul Tulcea sunt 72 piloţi de 38 metri lungime.

Un proiect de investiții amplu

Pe lângă podul propriu-zis proiectul mai prevede și dezvoltarea unei rețele de şosele şi drumuri de acces de peste 20 de kilometri. Podul figurează ca parte a drumului expres Buzău – Brăila – Tulcea – Constanța, care va conecta nordul Munteniei și sudul Moldovei de nordul Dobrogei și de Delta Dunării.

Podul are trei deschideri, una principală de 1.120 de metri şi două deschideri laterale de 489,6 de metri pe malul Brăila şi de 364,6 de metri pe malul Tulcea. De o parte şi de alta sunt prevăzute două viaducte de acces în lungime de câte 110 metri fiecare.

Drumul principal va avea două benzi pe sens şi va lega judeţul Brăila de judeţul Tulcea, iar legătura spre Măcin va avea o bandă pe sens, în lungime de 4,3 kilometri. În rest, vor fi realizate intersecţii giratorii, 33 de poduri, podeţe, pasaje şi o staţie de taxare.