Serviciile Secrete din Rusia (FSB) coordonează o acțiune de destabilizare politică a Republicii Moldova, prin intermediul unor politicieni locali. O Investigație jurnalistică a dezvăluit cine este omul angajat de Moscova care coordonează acțiunea menită să ducă la răsturnarea guvernului pro-occidental al Maiei Sandu. Astfel, a fost scoasă la iveală o întreagă încrengătură de relații între diverși lideri politici de la Chișinău și regimul lui Vladimir Putin. Conform investigației, toate mișcările sunt finanțate cu sume importante de la Kremlin, în scopul preluării controlului politic la Chișinău sau, de ce nu, pentru ocuparea militară a țării.

Jurnaliştii RISE Moldova și ai Centrului Dossier au descoperit cine este angajatul Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Rusia care coordonează politicienii moldoveni ce doresc destabilizarea țării. Investigația, publicată de fsb.dossier.center prezintă rețeaua de politicieni moldoveni coordonați de serviciile secrete de la Kremlin și obiectivele pe care le urmăresc aceștia.

Astfel, conform sursei citate, la 26 octombrie 2022, Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat că Moscova desfășoară „campanii persistente de influență malign” în Moldova și corupe sistematic politicienii locali. Drept urmare, 12 companii și nouă persoane fizice au fost sancționate. Printre cei vizați se numără și fiul fostului procuror general al Rusiei, Igor Chayka (cunoscut și sub indicativul IFYAU9). Acesta reprezintă o organizație rusă, în Republcia Moldova, care a finanțat acțiunile fostului președinte Igor Dodon.

Centrul Dossier, în colaborare cu RISE Moldova, a descoperit cum a încercat Igor Chayka să influențeze politica moldovenească și cine este oficialul FSB care a coordonat acțiunea și care sunt scenariile pregătite de serviciile secrete pentru preluarea controlului asupra țării.

Ce urmărește Putin în Republica Moldova

În 2021, Victoria Nuland, adjunctul secretarului de stat american, spunea că există semne că Vladimir Putin intenționează să refacă Uniunea Sovietică. Declarațiile sale apăreau cu doar două luni înainte de invazia declanșată în Ucraina.

În acest context, mai mulți experți în geopolitică sunt de părere că Moldova este o țintă extrem de vulnerabilă. Este o țară săracă, nu face parte din NATO, se învecinează cu regiunea Odesa din Ucraina, iar majoritatea populației vorbește fluent limba rusă.

În plus, din 1990, pe teritoriul Moldovei există o regiune separatistă, Transnistria, cu simpatii pro-Kremlin. Aici funcționează o bază militară rusă, iar steagul rusesc este folosit ca al doilea drapel național. De fapt, regiunea este o „zonă de ocupație rusă”, conform APCE.

„Principalul sediu regional al FSB se află în Transnistria, în afara teritoriului controlat de Moldova. Aici, ei instruiesc și coordonează agenții pentru activități ilegale în regiune, în special în sudul Ucrainei. Deoarece această regiune separatistă este în afara limitelor pentru serviciile de securitate moldovenești și ucrainene, este posibil să se colecteze date despre regiune și să se pregătească grupuri de sabotaj. Și, de asemenea, să mobilizeze oameni în cazul în care trupele lui Putin reușesc în regiunile Mikolaiv și Odesa", a declarat un membru al unui serviciu secret moldovean citat de Rise Moldova.

Generalul FSB care gestionează situația din Moldova

În 2017, într-un restaurant din Moscova, avea loc o petrecere fastuoasă cu caviar roșu, hering și alte gustări - standardul pentru festivitățile din timpul erei sovietice. Petrecerea a fost organizată de generalul FSB Dmitri Miliutin (foto centru), șeful adjunct al Departamentului de Informații Operaționale (DOI) al celui de-al cincilea serviciu al FSB. Zona sa de responsabilitate este teritoriul fostei Uniuni Sovietice.

Generalul Miliutin lucrează în Serviciul de Informații Operaționale și Relații Internaționale (SOIMS) al FSB, care a fost redenumit ulterior al cincilea serviciu. Ofițerii acestui serviciu țin sub control politicienii influenți din fostele state ale URSS și sunt implicați activități de informații externe. Fostul șef al generalului Miliutin, Komogorov a fost acuzat de destabilizarea situațiilor politice din Georgia și Moldova. El a supravegheat direct alegerile locale din Abhazia, Transnistria și Osetia de Sud și s-a asigurat că rezultatele sunt în conformitate cu cerințele Kremlinului.

În calitate de adjunct al șefului DOI, generalul Miliutin este responsabil de elaborarea planurilor operaționale și monitorizează țările foste sovietice. El supervizează direct secțiile DOI din Transnistria și Moldova. Iar pentru munca sa este foarte apreciat de conducerea FSB, susțin sursele jurnaliștilor. Potrivit surselor RISE din cadrul serviciilor secrete moldovenești și ucrainene, la începutul invaziei, Miliutin a fost instruit să elaboreze ideea deschiderii unui „al doilea front” în Transnistria. El urma să fie doi subordonați, Ivan Korol, șeful secției Transnistria, și Valeri Solokha, șeful celei din Moldova.

„De fapt, activitățile lor seamănă foarte mult cu cele ale Cominternului bolșevic. Li se pare că este suficient să plaseze oamenii potriviți în fostele republici sovietice și procesul va merge ca uns. Ei refuză să înțeleagă că trenul a trecut de mult, alte generații au crescut deja și nu le pasă de Lenin-Stalin, de proletari din toate țările și de steaguri roșii. Dar acești cekiști vor rezista până la capăt și vor cere noi bugete pentru activitățile lor”, au arătat sursele RISE Moldova.

Acțiunile FSB din Republica Moldova

Operațiunile desfășurate de FSB în Moldova au fost destul de dure, după cum reiese din conversațiile telefonice personale ale ex-președintelui Igor Dodon, descoperite de Centrul Dossier și RISE Moldova. Fostul președinte a fost în strânsă legătură cu mai mulți ofițeri de informații din Rusia.

În plus, Dodon a trimis inclusiv drafturi ale discursurilor pe care le-a susținut oficialilor de rang înalt din domeniul securității rusești. De exemplu, discursul său de la conferința de securitate de la München din 2019. Documentul a fost transmis unui general de servicii secrete prin intermediul ambasadorului rus.

Igor Dodon a primit o atenție specială din partea serviciului condus de Dmitri Miliutin. Acesta a zburat personal la Chișinău, în timpul inaugurării lui fostului președinte în 2016. Aceasta în vreme ce subordonatul său, Ivan Korol a vizitat Moldova de câte 2 - 3 ori pe an începând cu anul 2014, folosind pașapoarte diplomatice. Acest lucru rezultă din informațiile existente în baza de date de la frontiera moldovenească accesată de jurnaliștii RISE.

Practic, Moscova i-a ajutat pe Igor Dodon și pe politicienii din partidul său, PSRM, susține Centrul Dossier, în activitatea politică. Astfel, în ajunul alegerilor pentru funcția de primar al orașului, Chișinău, în 2019, în Moldova a descins o adevărată forță de formată din strategi politici ruși. Doi dintre ei, Leonid Gonin și Vladimir Shirobokov, sunt agenți ai lui Miliutin.

Partidul lui Igor Dodon consiliat de strategi politici ruși

Vladimir Shirobokov a consiliat campaniile PSRM timp de patru ani la alegerile pentru Primăria Chișinău din 2019, unde candidatul socialist a câștigat cu 52,39%, în campania prezidențială din 2020, pierdută de Dodon, apoi la alegerile parlamentare din 2021 unde partidul a obținut 27,17% din voturi. În cele din urmă strategul Moscovei a consiliat PSRM și la alegerile locale anticipate din 2021 unde candidatul socialist a obținut 14% în primul tur și s-a retras în al doilea.

Din echipa lui Șirobokov au făcut parte Olga Grak și Iuri Gudilin, doi specialiști în propagandă, despre care se spune că au făcut presiuni asupra unor membri de rang înalt ai Partidului Socialist pentru a le accepta ajutorul. În schimb, au promis că vor asigura cooperarea cu administrația prezidențială rusă.

„În 2020, Gudilin a facilitat, de asemenea, înființarea unui canal de plată prin intermediul criptomonedei Tether, probabil pentru finanțarea operațiunilor de influențare a alegerilor. În 2021, consilierii politici legați de FSB au propus utilizarea Ministerului rus de Interne pentru a localiza cetățenii moldoveni care locuiesc în Rusia ca să-I convingă să voteze. În plus, mass-media rusă urma să promoveze mesaje utile pentru campania lui Dodon în rândul cetățenilor moldoveni care trăiesc în Rusia”, susține Departamentul Trezoreriei SUA, care i-a sancționat pe cei doi.

O altă cunoștință comună a lui Dmitri Miliutin și a lui Igor Dodon este șeful adjunct al Fundației Roscongress, Grigori Velikikh. Înregistrările publice arată că interesele profesional ale generalului FSB și ale lui Grigori Velikikh se suprapun. De exemplu, pe site-ul web al Partidului Socialist din Moldova, apare un raport despre întâlnirea lui Velikikh și Igor Dodon. În plus, soția lui Milutin, Natalia, a lucrat pentru Roscongress.

Igor Dodon finanțat de Moscova printr-un ONG

În 2020, Dodon a fost propus pentru realegere la președinție. Principalul său adversar a fost Maia Sandu, care a ales un curs pro-occidental de integrare în Uniunea Europeană. Igor Dodon a combătut-o mizând pe așa-zisele amenințări din afară, pe creșterea influenței externe asupra țării, prin intermediul organizațiilor non-profit.

„Ne vom transforma într-o republică bananieră cu câteva zeci de mii de ONG-uri care stau și conduc Moldova. De ce am mai avea nevoie atunci de un parlament sau de un președinte? Vor fi câteva ONG-uri care vor conduce țara cu bani veniți din străinătate”, declara Igor Dodon în mai 2020, înainte de alegeri.

În noiembrie, a pierdut în fața Maiei Sandu și, culmea, a făcut exact ceea ce îi reproșa noului președinte, a înființat un ONG cu finanțare străină, de la Moscova, conform Centrului Dossier. Este vorba despre „Alianța de afaceri moldo-rusă”, având în spate mișcarea „Business Russia”, reprezentată în Moldova de Igor Chayka. La câteva zile după înregistrare, Dodon și organizația sa au început să primească finanțări regulate din partea Rusiei.

Mai întîi au fost șase plăți în valoare totală de peste 320.000 de dolari, trei dintre ele înainte de războiul din Ucraina și alte trei după. Washington Post scrie că salariul lui Dodon în cadrul Alianței este de 29.000 de dolari pe lună, dar sursele RISE din anturajul Partidului Socialiștilor spun că suma ar fi undeva la 10.000 de euro pe lună.

Potrivit Departamentului Trezoreriei SUA, în ajunul alegerilor parlamentare din iulie 2021, Igor Chayka și secretarul de presă al președintelui rus Dmitri Peskov au conspirat pentru a slăbi puterea Maiei Sandu și pentru a readuce țara sub influența Kremlinului. În acest sens, Igor Dodon a făcut apel la prietenia cu Kremlinul sau și a criticat creșterea influenței occidentale în Republica Moldova.

Rolul lui Ilan Șor în planurile Moscovei

La scurt timp după ce SUA au introdus pachetul de sancțiuni pentru Republica Moldova, The Washington Post a publicat un articol despre interferența Rusiei în politica moldovenească. Publicația a dezvăluit că FSB mizează pe omul de afaceri și politicianul Ilan Șor, șeful partidului cu același nume. El a preluat rolul de la Igor Dodon, care a jucat acest rol până de curând.

Ilan Șor este membru al parlamentului moldovean și suspect în cazul spălării unui miliard de dolari din băncile moldovenești. El a negat acuzațiile și se consideră un persecutat politic. A fugit din Moldova și se adăpostește în Israel. Faptul că este urmărit internațional, nu îl împiedică să se implice în politica din Moldova. Oamenii săi organizează mici proteste împotriva președintei Maia Sandu și a politicilor sale.

Agenții FSB și-au făcut de cap în Republica Moldova

Pe lângă strategii politici ruși, FSB a trimis în Moldova și agenți sub acoperire diplomatică. Jurnaliștii de la RISE au obținut acces la baza de date de la punctele de trecere a frontierei cu Moldova, iar datele au scos la iveală un tipar. Din 2014, după anexarea Crimeei, rușii cu pașapoarte diplomatice au intrat în Moldova în fiecare an - și de fiecare dată în grupuri de câte trei. Documentele lor, judecând după numerele de serie, au fost adesea emise secvențial. Jurnaliștii RISE au făcut comparație cu cazul agenților GRU despre care s-a constatat că i-au otrăvit pe Serghei și Iulia Skripal în Salisbury, Anglia, în 2018.

Cei mai mulți dintre vizitatori au rămas în Moldova timp de un an, după care au plecat și nu s-au mai întors niciodată. Sursa RISE, apropiată de Ambasada Rusiei la Chișinău, spune că bărbații nu lucrau în cadrul biroului diplomatic. Iar la o cercetare mai atentă, CentruL Dossier a descoperit că mulți dintre acești „diplomați” aveau legături cu FSB.

Din 24 de persoane, patru erau înregistrate în unități militare sau în clădiri ale Serviciului de Frontieră al FSB. Alte două persoane figurau înregistrate în casele departamentale ale serviciului special. Alți doi așa ziși diplomați au urmat cursuri de pregătire militară și, în cele din urmă, printre vizitatori se număra Ivan Korol, șeful departamentului transnistrean al DOI, subordonat al lui Miliutin. De altfel, unii dintre aceștia îl sunau în mod obișnuit pe Dmitri Miliutin pe telefonul său mobil, conform informațiilor din facturile telefonice ale generalului.

Generalul Miliutin interesat de Moldova

Odată cu invadarea Ucrainei, pe 24 februarie, generalul Miliutin a primit instrucțiuni să acorde o atenție specială Transnistriei, potrivit oficialilor din domeniul securității din Moldova și Ucraina. El a ținut legătura cu Vladimir Antiufeev, fostul șef al KGB din Transnistria.

Obiectivul, conform investigației, a fost preluarea Transnistriei și, în sens mai larg, a Republicii Moldova. Planurile au fost elaborate în cadrul centrului analitic Alfa Group asociat cu FSB, condus până de curând de Mihail Golovatov. După cum arată documentele consultate de jurnaliști, Golovatov a fost un apropiat al fostului prim-adjunct al directorului adjunct al FSB, Serghei Smirnov, și al succesorului acestuia, Serghei Korolev.

Autoritățile lituaniene l-au acuzat de crime de război pentru rolul pe care l-a jucat în uciderea participanților la un miting pentru separarea Lituaniei din URSS, în 1991. Golovatov a murit în august 2022.

Scenariile FSB pentru ocuparea Moldovei

Analiștii Alfa au pregătit o analiză detaliată a situației politice interne din Moldova și au ajuns la concluzia că republica a fost preluată și este controlată din Occident. Ei au indicat, în primul rând România, ca țară direct interesată și Departamentul de Stat al SUA. Foarte curând, au avertizat analiștii, guvernul președintelui Maia Sandu va distruge opoziția pro-Kremlin. Iar acest lucru îi va permite apoi să organizeze o blocadă a Transnistriei și să înceapă un șantaj militar asupra Rusiei.

Drept urmare, analiștii grupului Alfa au luat în considerare trei scenario pentru preluarea controlului în țară. Odată ar fi fost vorba despre crearea unui coridor care care să unească Transnistria cu sudul Ucrainei. Rusia urma să recunoacă, ulterior, regiunea ca țară independentă. Acest lucru nu a fost posibil deoarece armata rusă nu a reușit să ocupe teritoriul ucrainean care să permită înființarea acestui coridor.

Un alt scenariu luat în considerare a fost couparea militară a Republicii Moldova. Nici acesta nu a fost considerat prea realist, având în vedere că Rusia nu stă foarte bine pe teren în Ucraina și nu ar fi putut susține o ofensivă a unităților din Transnistria. Al treilea scenariu a fost realizarea unei breșe dinspre Ucraina spre Transnistria, cu menținerea statutului actual al regiunii.

Toate trei scenariile, însă, au opinat analiștii comportă riscurile pierderii controlului asupra restului Moldovei. Sau, în cazul unei ocupației militare, ar fi provocat noi reacții împotriva Moscovei din partea Occidentului, împreună cu acțiuni subversive ale populației împotriva trupelor de ocupație.

Destabilizarea politică a Moldovei propusă de analiștii FSB

În schimb, analiștii au propus destabilizarea politică a Republicii Moldova și schimbarea orientării sale pro-occidentale. Este un joc de lungă durată menit să ducă la creșterea controlului Rusiei asupra teritoriului.

Acest scenariu prevedea înființarea unor forțe politice pro-moscovite care să facă lobby în favoarea unirii cu Rusia, în baza unor așa zise referendumuri populare, după modelul celor din Crimeea și din regiunile anexate de curând, din Donbas. Scenariul mai prevedea, de asemenea, promovarea unui guvern pro-rus în exil și înființarea unor batalioane de voluntari moldoveni care să lupte în Ucraina, de partea Rusiei.

În discursurile publice, politicienii din Rusia au dat de înțeles că se urmărește declanșarea unui scenariu violent în Moldova. În aprilie 2022, generalul-maior Rustam Minnekaiev, comandantul adjunct al trupelor din Districtul Militar Central al Rusiei spunea că după instaurarea controlului asupra sudului Ucrainei urmează o nouă acțiune spre Transnistria, unde se remarcă fapte de opresiune asupra populației rusofone.

Evoluția de pe frontul din Ucraina pare să fi dat un pic peste cap planurile serviciilor secrete de la Moscova. Rămâne de văzut dacă planurile și scenariile FSB-ului cu privire la Moldova se vor realiza vreodată. Între timp, în Chișinău au loc proteste de stradă, în spatele cărora se află politicieni pro-ruși. Iar autoritățile moldovene au mari probleme cu alimentarea țării cu energie electrică, în pragul iernii, arată investigația Centrului Dossier.