Social
Înălțarea Sfintei Cruci 2022. De ce nu trebuie să mănânci usturoi, pește, nuci sau prune în ziua de 14 septembrie
Înălțarea Sfintei Cruci. Sursa foto: Arhiva EVZ Înălțarea Sfintei Cruci este una dintre cele mai mari sărbători din calendarul creștin ortodox. Sărbătoarea pică în fiecare an pe 14 septembrie. Află ce tradiții, superstiții și obiceiuri se respectă în această zi.
În fiecare an, pe data de 14 septembrie este sărbătoare cu cruce roșie în calendarul creștin ortodox. În această zi, creștinii ortodocși prăznuiesc Înălțarea Sfintei Cruci. Este una dintre cele mai importante și mai vechi sărbători închinate crucii. Înălțarea Sfintei Cruci este cea de-a doua mare sărbătoare din noul an bisericesc, care a început pe 1 septembrie.
Biserica Ortodoxă Română spune că este cea mai veche sărbătoare a crucii și amintește de două evenimente importante. Primul este descoperirea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos și înălțarea acesteia în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, pe 14 septembrie 335. Cel de-al doilea eveniment important este aducerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni în anul 629. Împăratul bizantin Heraclius a depus-o în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Ziua Crucii Ziua de 14 septembrie este considerată şi data care vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice. De asemenea, în zonele viticole marchează începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane.
Tradiții şi superstiții de Înălțarea Sfintei Cruci
Tradiția spune că de Înălțarea Sfintei Cruci, sau Ziua Crucii, se strâng ultimele plante de leac. Este vorba despre boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic. Ele sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite. Ele sunt folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste. Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.
Tot de Înălțarea Sfintei Crucii, în Bucovina se făceau acte ritualice care aveau scop fertilizator. Astfel, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit. Ei credeau că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.
În același timp, de Ziua Crucii se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele și plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară. În această zi, preotul sfințește via și butoaiele de vin, pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. Strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeși pe 14 septembrie. Ei trebuie păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului. Din acest motiv, se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu.
Ce nu trebuie să mănânci de Ziua Crucii
În același timp, se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește. Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului. În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este voie să muncești pentru a nu atrage primejdiile.
Mai mult decât atât, de acum se începe și bătutul nucilor, însă nu este voie să se consume fructul deoarece miezul are forma unei cruci. Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă. O altă tradiție spune că dacă ciorile se adună în gard, va cădea bruma.
Pelerinajele de Ziua Crucii
În fiecare an de 14 septembrie mii de pelerini își îndreaptă pașii către tărâmul Dobrogei, la Mânăstirea Dervent, din județul Constanța. Este Ziua Hramului sfântului lăcaș. Praznicul împărătesc este dedicat Înălțării Sfintei Cruci. Acum se evocă două evenimente importante din istoria lemnului Sfintei Cruci. Primul este legat de aflarea lemnului, în secolul al IV-lea, de către Sfânta Împărăteasă Elena, mama lui Constantin cel Mare. Al doilea eveniment memorabil ține de simbolul victoriei creștinismului împotriva păgânismului.
Mii de credincioși vin în pelerinaj de Ziua Crucii, pe Muntele Mic. Creștinii participă la pelerinajul de pe Muntele Mic cu ocazia praznicului Înălțării Sfintei Cruci. Oamenii vin să închine rugăciuni la icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului de la Mânăstirea Călugăra, Mânăstirea Teiuş şi Parohia Măru, din Eparhia Caransebeşului.
În ziua Înălțării Sfintei Cruci De Ziua Crucii, creștinii mai fac pomenirea:
- Adormirii în Domnul a Sfântului Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului;
- Împărătesei Plachila;
- Sfinților Părinți care au participat la Sinodul al VI-lea Ecumenic;
- Sfântului Mucenic Papa;
- Sfântului Mucenic Teoclit;
- Sfântului Valerian, pruncul;
- Sfântului Cuvios Mucenic Macarie de la Mănăstirea Dionisiu (Muntele Athos)
- Sultanei Mara, prințesă Serbiei, potrivit Crestinortodox.ro.
Recomandările noastre
