De când cu decizia 358 a Curții Constituționale a României, cea cu prescripția, nu prea se mai judecă nimic pe la instanțe. Toți politicienii cu dosare de corupție și în general toți cei care sunt judecați pentru fapte de corupție în dosare celebre, care făceau deliciul presei, invocă decizia CCR și cer să se constate prescripția.

Judecătorii încă nu știu cum să aplice aceste prevederi așa că dau termene mai lungi, spre sfârșitul lunii septembrie în speranța că se vor lămuri până atunci. Între timp judecătorii de la Înalta Curte au cerut lămuriri de la Curtea Constituțională, dar până vine răspunsul, cum spuneam, nu se prea mai judecă nimic în dosarele celebre.

Așa a fost și marți la ÎCCJ când avocații inculpaților au cerut amânare după amânare până când în sala P8 nu a mai rămas decât un dosar. Am dat să plec pentru că nu părea o cauză interesantă, o plângere împotriva neînceperii urmării penale sau netrimiterii în judecată conform Art 340 NCPP, dar mi-a atras atenția numele intimatului, Cîmpeanu Sorin-Mihai, nimeni altul decât ministrul educației.

Petentul, o doamnă, despre care am aflat că se numește Iulia Rădulescu. Abia mai târziu, după ce am făcut un research, m-a lămurit Google cine este femeia în cauză. În urmă cu vreo 3 ani a avut un “moment de glorie”, când a devenit vedeta mass media.

Profesoara se crede când Ecaterina Teodoriu, când Mihai Viteazu

Iulia Rădulescu este o profesoară de limba română din Gorj. Ea a predat pe la mai multe școli și licee însă a devenit “celebră”, după ce a ajuns la școala generală din satul Bălcești, comuna Bengești-Ciocadia. Profesoara s-a făcut remarcată prin comportamentul său care a dus chiar la suspendarea din învățământ, însă o instanță de judecată a decis că este aptă să își desfășoare activitatea de profesoară.

Iulia Rădulescu a fost acuzată de către părinții elevilor că are un comportament ciudat, că se crede reîncarnarea Ecaterinei Teodoroiu sau a lui Mihai Viteaz sau Vlad Țepeș.

Profesoara venea la cursuri cu un ciocan în geantă, pe care îl scotea amenințător la copiii neastâmpărați. Părinții au mai susținut că a lovit un copil de 11 ani din senin iar directorul școlii a declarat în anchetă că profesoara l-a amenințat că ”se va spăla pe mâini în sângele lui”. După mai multe astfel de episoade, i-a fost reziliat contractul de muncă, însă după un an de procese, judecătorii au decis că profesoara se poate întoarce la catedră și că trebuie să își primească salariile neîncasate în perioada suspendării.

I-a făcut plângere penală ministrului pentru caii din curtea școlii

Anii au trecut și profesoara Iulia Rădulescu revine în atenția publică. De data aceasta i-a făcut o plângere penală la Parchetul General, ministrului Sorin Cîmpeanu. Pentru că procurorii au clasat dosarul, profesoara a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție și cere instanței să-i accepte plângerea și să decidă redeschiderea urmăririi penale împotriva ministrului educației.

Am încercat să aflu motivul plângerii penale și am aflat, din declarația femeii dată în fața instanței, că ar fi vorba despre niște cai care pasc în curtea școlii, printre elevi.

A primit 10 minute ca să își susțină plângerea

Cum spuneam la început, dosarul 1018/1/2022, a rămas ultimul. Femeia stătea nerăbdătoare în picioare, cu cartea de identitate în mână și cu câteva foi de hârtie pe care scrisese ceva. Grefiera a făcut prezența și a anunțat că există procedură, chiar dacă ministrul Cîmpeanu lipsea și nu avea nici avocat.

“Doamna Rădulescu, aveți 10 minute, vă ascultăm cu mare atenție în legătură cu plângerea dumneavoastră”, i-a spus judecătoarea care fusese președinta completului de 3 judecători. În timp ce președinta vorbea cu reclamanta, ceilalți doi judecători s-au ridicat și au ieșit din sală. Este prima dată când am văzut un complet de un judecător la ÎCCJ. Fără avocat, cu o voce puternică, chiar stridentă, profesoara Iulia Rădulescu și-a început susținerea plângerii.

Ancheta superficială și ineficientă

“Doamna Președinte, vă rog să admiteți plângerea așa cum am formulat-o, având în vedere faptul că urmărirea penală nu a fost efectuată până la capăt. Sau nu a fost efectuată corect. După ce am stat o zi, o oră în sediul Parchetului General, fapt pentru care mulțumesc cu onoare, am intrat în investigații, care mi s-au părut prima dată în viața mea, superficiale și ineficiente, afirmându-mi doamna procuror că se grăbește. Toate aceste aspecte grave au dus la clasare și prin aceste fapte grave s-a dus la un fel de favorizare a făptuitorului”, a început pledoaria profesoarei.

Și-a făcut propriile investigații

“Convenția Europeană a Drepturilor Omului preciza că dincolo de susținerea cu onor a avocaților, ar fi bine să vină și făptuitorii pentru a se completa anumite situații în aspectele grave. Se constată că este o infracțiune în formă continuată . Eu personal am fost audiată de Parchetul General ca martor. Aspectele juridice le iau asupra mea.

În toate cele cinci instituții de învățământ din județul Gorj, eu am fost și am constatat, făcând investigațiile mele ca literat, aspectele grave care duc la prejudicierea statului român”. Recunosc că nu am înțeles mare lucru dar am rămas mai departe în sală, din dorința de a afla cu ce a supărat-o ministrul pe doamna profesoară de limba română.

Ministrul cu origini oltenești

“Recent și în prezent există un conflict deschis între primărie și Inspectoratul Școlar General prin Inspectoratul Școlar Gorj, având în vedere că doamna inspector general Dana Constantinescu s-a deplasat la sesizările mele, la sesizările presei, în instituțiile respective, unde a constatat că învățământul din România, în care profesorii completează condica și își însușesc ilegal salariile fără să-și dea seama probabil că nu-i poate aștepta decât pușcăria.

Repet, este un caz constatat de mine ca martor în aceste instituții. Nu pot să îmi dau seama cum domnul ministru Sorin Cîmpeanu, din cercetările mele având origini oltenești, nu poate soluționa aceste aspecte. Nu vrea să iasă din cabinet să vină în teritoriu să vadă aceste aspecte grave în istoria învățământului din România”

Supărarea profesoarei este școala fără garduri

“Nu s-a pomenit în învățământul românesc o instituție de învățământ, de cultură, fără garduri. Există în dosar acel document, școala din Bălcești, Ciocadia, care are mult teren proprietate privată unde pasc caii printre copiii mici de grădiniță și clasa I-a. Eu i-am văzut personal . Însă aceste aspecte grave s-au jucat așa, ca o minge, plasându-se direct pe responsabilitatea primăriei, să facă aceste garduri pe un teren privat, care privatul nu-i permite.

Eu nu pot să înțeleg de ce domnul ministru nu își dă seama că răspunde de învățământul in aceste instituții asupra cărora planează un act de criminalitate în orice secundă. Răspunde de învățământul care se face în aceste școli în paragină. Ar fi fost pentru mine o mare onoare să îl cunosc personal că doar am urmărit tot ceea ce face didactic, pedagogic și așa mai departe”.

De ce ne conduc aceiași oameni de 30 de ani?

“Doamnă Președinte, vă rog să admiteți plângerea și să trimiteți cauza spre investigații la un alt procuror, care să ducă până la capăt investigația, să facă o cercetare completă efectivă, pentru că repet, în această secundă, când eu am pornit spre București, este un conflict deschis în județul Gorj, ca să nu mai vorbesc că sunt aspecte grave pe toate planurile privind deciziile și aspectele domnului ministru Cîmpeanu.

Avem tineri excepționali care promovează examenele naționale cu nota 10! Eu personal mă mir de ce ne conduc aceleași persoane de peste 30 de ani?! Domnul ministru Cîmpeanu a încercat să argumenteze la doamna procuror că nu este ministru decât de un an. Nu! A mai fost ministru și în alte guvernări. Aspectele pe care eu le-am prezentat în acest dosar și încă nu am reușit să scriu atât de mult cât este, aparțin de peste 5 ani, 10 ani, chiar mai mult, deci eu vă rog să analizați dumneavoastră toate aceste aspecte grave și să dispuneți să retrimiteți cauza spre completare unui procuror care să înțeleagă să apere învățământul din toate județele și din județul Gorj în cauza pe care am prezentat-o eu”.

“Am reținut aspectele prezentate de dumneavoastră. Doamna procuror, aveți cuvântul…”, intervine judecătoarea.

Parchetul e de acord dar nu e

“Mda, este adevărat că soluția pronunțată în cauză , soluția de clasare, este vădit nelegală. Ea este dată, este emisă, într-o urmărire penală in rem în schimb este emisă in persona pe un aspect de fapt care antamează fondul răspunderii penale. Prin urmare, în contradictoriu cu faza in rem a urmăririi penale. Însă cred că plângerea nu poate fi admisă pentru că s-ar crea, persoanei care a formulat plângerea, adică celui care a învestit parchetul și instanța, o situație mai dificilă în sensul că temeiul corect al clasării ar trebuie să fie acela prevăzut de articolul 315 al 1 lit a.

Practic, în mod corect procurorii ar fi trebuit să constate că actul de sesizare nu este suficient de caracterizat în fapt și nici nu a fost complinit după audierea petiționarului pentru a putea dispune chiar începerea urmăririi penale în rem cu privire la vreo faptă în mod concret. Din acest motiv cu temeiul corect de clasare ar dezavantaja pe autorul plângerii. De aceea vă solicit să respingeți plângerea ca neîntemeiată”, și-a expus punctul de vedere procuroarea de instanță.

Profesoara a venit ofițerește până la București

“Eu vreau să admiteți plângerea și să-mi iau asupra mea orice necaz, ca să spun așa într-un termen mai simplu. Chiar dacă așa, doamna procuror spune că mi-ar cauza ceva mai rău. Faptul că am venit ofițerește până la București, în apărarea situației grave care se tergiversează, ba chiar e un război cultural, eu aș zice să admiteți plângerea să o trimiteți altui procuror care să creeze o liniște, să stabilească o liniște juridică, o liniște la modul real și la modul impresionant din punct de vedere al legalității”, a revenit profesoara Rădulescu

“Am reținut. Rămânem în pronunțare…”, a anunțat judecătoarea. Cele 10 minute alocate de instanță trecuseră.