EXCLUSIV. Ca în bancul cu Volga. Ioan Niculae a povestit că nu a primit gaze ieftine, ci pe cele mai scumpe

Ion Niculae. Sursă: EVZ

La ultimul termen al celebrului dosar, cunoscut sub numele de “gaze ieftine pentru InterAgro”, a fost audiat omul de afaceri Ioan Niculae. Este prima declarație de inculpat pe care acesta a dat-o în dosarul penal 1692/1/2017 aflat pe rolul Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ioan Niculae tocmai ce a fost eliberat din închisoare, după 15 luni de detenție.

El ispășea o condamnare de 5 ani de închisoare pentru cumpărare de influență, instigare la evaziune fiscală și instigare la spălare de bani, dar a făcut o cerere de eliberare condiționată care i-a fost aprobată. Acum trebuie să răspundă în fața  celor trei judecători din completul de fond de la ÎCCJ, care judecă o posibilă faptă de constituire de grup infracțional organizat, așa cum este prevăzută de articolul 367 din Noul Cod Penal.

Acuzația este susținută în rechizitoriul procurorilor DIICOT, care l-au trimis în judecată pe Ioan Niculae alături de alte 10 persoane fizice și o persoană juridică, în total 12 inculpați. Printre inculpați se regăsesc, fostul ministru al economiei Adriean Videanu, foști angajați ai Ministerului Economiei și foști angajați ai omului de afaceri Ioan Niculae, iar persoana juridică este, desigur, InterAgro, fosta companie etalon a familiei Niculae. Romgaz SA s-a constituit parte civilă în acest dosar.

Varujan Vosganian a scăpat cu mir, Videanu răspunde pentru oalele sparte

Dosarul de față s-a constituit în anul 2017 când a avut loc și primul termen de judecată. Conform rechizitoriului procurorilor DIICOT, în perioada 2006-2010, Varujan Vosganian și Adriean Videanu, în calitate de miniștri ai economiei, prin mai multe ordine și memorandumuri, i-au dat gaze naturale din producție proprie, subvenționate, lui Ioan Niculae, susținându-i acestuia interesele economice private.

Live text. Jocurile Olimpice. România, calificată în semifinale la probele de canotaj dublu vâsle

Gest aberant făcut de Poliția Locală, dezvăluit de purtătorul de cuvânt al Ministerului Muncii

Varujan Vosganian nu a putut fi anchetat, deoarece a avut calitatea de parlamentar, iar colegii săi, după ce l-au dat cu mir, au votat, chiar de două ori, împotriva ridicării imunității acestuia. Așa că singurul ministru din dosar a rămas Adriean Videanu și mai mulți directori și secretari de stat din Ministerul Economiei. Discounturile pe care procurorii consideră că Romgaz le-a acordat ilegal se ridică la 270 de milioane de lei. Acesta este pe scurt rezumatul dosarului 1692/1/2017.

Ioan Niculae a stat lângă avocatul său, la stânga instanței

În sala de judecată numărul 103 de la etajul 2, cunoscută ca Sala Secțiilor Reunite, Ioan Niculae a stat la masa avocaților, din stânga completului de judecată. Lângă el s-a așezat avocatul Andrei Adrian Georgescu care l-a asistat pe timpul declarației. Completul de judecată a fost prezidat de judecătoarea Alina Ioana Ilie. Din complet au mai făcut parte judecătoarele Lucia Rog și Aida Popa.

DIICOT a fost reprezentat de o procuroare blondă, tunsă scurt, pe care am mai văzut-o și la Curtea de Apel. În sală i-am văzut pe Adriean Videanu și avocata acestuia, Eliza Ene Corbeanu, pe Dan-Victor Alesandru, fost secretar de stat în Ministerul Economiei, dar și angajat al lui Ioan Niculae, nu în același timp, Ioana Apan, cea care a ocupat funcții importante în același minister. Pe ceilalți nu îi cunosc, dar oricum în sală au fost numai cei implicați în cauză, fiind singurul dosar judecat în sala 103.

Dacă nu consuma gaze românești, intalația ar fi putut exploda

Ioan Nicolae a povestit în fața judecătorilor care a fost situația industriei petro-chimice, mai exact a industriei de îngrășăminte, la nivelul anilor 2008-2009. Deoarece nu exista cerere pe măsura producției, combinatele lui Nicolae lucrau pe stoc, dar în scurt timp, din cauza lipsei de spații de depozitare, exista pericolul ca producția să fie oprită. În același timp, producția de gaze naturale din România atinsese cote foarte mari, iar în lipsa consumului combinatelor de îngrășăminte, dar și a spațiilor de stocare a gazelor, rețeaua națională de transport era încărcată la limita maximă.

“În luna aprilie 2009, toți marii consumatori de gaze naturale din România am fost convocați la Ministerul Economiei, deoarece exista o stare de pericol iminentă în rețelele de transport gaz. Era cel mai mic consum al României de gaze naturale. Exista stare de pericol în zona Olteniei, Târgu Jiu, exact în zonele unde se extrăgeau cantități mari de gaze naturale”, povestește Ioan Nicolae.

În timp ce explicațiile erau în toi, un alt avocat a întrerupt ședința. A cerut voie să părăsească sala și să lase un coleg în substituire, deoarce mai aveau un proces la altă instanță. După ce președinta s-a asigurat că celălalt avocat va semna și declarația la sfârșitul audierii, i-a încuviințat plecarea avocatului grăbit.

Instanța a întrebat de mai multe ori cui i-a venit ideea și de ce

“Atunci a apărut prima dată ideea ca marii consumatori români să putem consuma gaze din producția internă și să nu mai luăm din import”, a continuat Ioan Niculae explicația. :Cum ați spus, cei mai mari consumatori de gaze sau intreruptibili, că nu am înțeles? Cum ați spus?”, l-a întrerupt președinta. “Păi, doamna judecător,, cei mai mari consumatori de gaze din România erau cei din industria chimică…”, explică Niculae.

“Deci cei mai mari consumatori de gaze naturale să consume din producția internă. Am consemnat. Dar de ce?”, întreabă instanța. “Ca să se poată preveni această stare de pericol. Pentru că era o singură soluție, oprirea masivă a sondelor de extracție. Într-o conductă în care injectezi și nu consumi, în fiecare zi, în fiecare oră creștea pericolul de explozie…”, răspunde inculpatul.

“Păi da, am înțeles, dar de ce din producție internă? A apărut ideea, cum a apărut, așa, în mass media?”, își exprimă nedumerirea judecătoarea Ilie. “Păi de la cei din minister care aveau situația, care monitorizau permanent situația”, răspunde Niculae. “Păi da, dar dumneavoastră de unde ați perceput-o, cum ați prins ideea asta?”, insistă președinta.

“Păi am aflat-o de la minister, atunci când ne-au convocat pe toți ca să găsim soluții ca să putem consuma gaze di producția internă”, o lămurește magnatul inculpat. “Bun, am consemnat. Dar de ce din producție internă?”, întreabă încă o dată judecătoarea, spre disperarea lui Nicolae dar și a celor din sală. S-au auzit chiar vociferări din sală de genul “ca să nu bubuie conductele, doamnă, d-aia…”

Lăsați Moscova și răspundeți la întrebări

“Păi de la extern puteai limita importul, puteai să nu mai iei gaze, să închizi robinetul, dar la producția internă, producția mergea, nu se opriseră sondele. Dacă bagi în conductă, dar în partea cealaltă nu iese, nu se consumă, crește presiunea în rețea… O să încerc să mai explic o dată, poate nu m-am făcut înțeles…”, încearcă să explice Niculae.

“Mda, nu putem să consemnăm…”, vorbește mai mult pentru ea judecătoarea Ilie, recitind cele consemnate până atunci de grefieră. “Trebuie să explicăm de ce din producția internă, pentru că asta este o chestiune stipulată în acuzația DIICOT”, explică la rândul său președinta. “Principala producție raportată la consumul de gaze naturale era din producția internă, 80%. Eu știu că au fost atunci negocieri la Moscova..”, continuă Niculae, dar este brusc întrerupt de judecătoarea Ilie. “Lăsați cu Moscova, haideți să ne lămurim cu consumul din producția internă! ”

Niculae nu a apucat să răspundă fiind întrerupt de avocata Eliza nEne Corbeanu. “Doamna președintă, lipsesc doar 10 minute că am un dosar jos și mi-a dat mesaj că se ia acum…”, cere permisiune avocata. “Mergeți dar vă întoarceți, da”, îi încuviințează judecătoarea, după care revine la inculpat în încercarea de a se lămuri de unde a apărut interesul pentru consumul de gaze din producția internă.

Niculae a vrut să oprească producția din lipsă de spații de depozitare

“Singura industrie care putea consuma surplusul de gaze din producția internă era industria de îngrășăminte, care folosește gazul natural ca materie primă. Noi nici nu am vrut să ne dăm acordul, nici nu am refuzat propunerea ministerului. Am zis, dacă nu avem desfacere la îngrășăminte, nu putem să spunem da. Le-am spus că dacă nu avem unde vinde, vom opri producția. Eram deja cu două fabrici în oprire, întrucât nou mai aveam spații de depozitare. Așa s-a dat Hotărârea de Guvern prin care ni se permitea să folosim numai gaze din producția internă”, își continuă Ioan Niculae explicațiile.

Instanța vrea să știe când și cine a luat această decizie, iar  Niculae aduce lămuriri. Spune că decizia s-a luat cu ocazia întâlnirii de la minister și că decizia au luat-o specialiștii ministerului, după ce i-a întrebat pe toți cei prezenți care le este planul de producție și implicit planul de consum. “Fiecare spunea, noi oprim, noi mergem, noi vom consuma atâta. Noi am comunicat că vom scădea consumul pentru că nu mai aveam unde să depozităm produsul finit”, spune Niculae.

Cine avea datorii nu avea voie gaze ieftine

“La sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai, situația pe piața de îngrășăminte dădea semne că se ameliorează. Am început să scăpăm de stocuri vânzându-le pe piețe din India, China, în general Asia, dar și America. În acest context,  InterAgro a început să încaseze și să își achite datoriile către Romgaz. Atunci am început negocierile pentru eșalonarea datoriilor. Noi, InterAgro, nu am primit gaz intern din cauza datoriilor și am pornit să discutăm acea eșalonare”, povestește Niculae.

Conform memorandumul și a HG-ului, nu putea beneficia de gaze din producția internă firma care avea datorii scadente la Romgaz. Așa că nu a beneficiat de discounturile la care fac referire procurorii, în perioada februarie-august 2009. “La baza acestor negocieri nu a stat un act al Guvernului, ci inițiativa celor două părți, InterAgro și Romgaz (…) Datoria era de vreo 210 milioane de lei, la care s-au adăugat dobânzile. Așa am ajuns la suma de 251 milioane de lei. Așa s-a semnat acordul de eșalonare pentru suma de 251 milioane lei, cât și majorările și penalitățile aferente perioadei 2006-2009”, explică mai departe inculpatul.

Au negociat 44 de rate

“În rechizitoriul parchetului se face o gravă eroare, spunând că InterAgro a fost iertată de penalități și majorări. Sunt cuprinse în convenția de eșalonare!”, afirmă Ioan Niculae.

“Au fost cuprinse, dar au fost și plătite?”, îl întrerupe judecătoarea. “Suma de 251 de milioane de lei am convenit cu Romgaz să se plătească în 44 de rate iar la fiecare rată să se mai adauge dobânda comercială de referință a BNR majorată cu 4%.  După plata celor 44 de rate urma să plătim și penalitățile și majorările”, explică Niculae.

“Bun, s-a consemnat. Dar vă întreb din nou, s-au plătit aceste sume, s-a respectat graficul din convenție?”, insistă instanța. Niculae explică cum s-a semnat contractul de livrare de gaze naturale cu Romgaz, în baza unui plan de afaceri depus de InterAgro, contract ce trebuia să fie valabil pe toată perioada de eșalonare.

Unicul contract din Europa în care furnizorul putea livra mai puțin fără să pățească nimic

“Cred că a fost unicul contract la nivelul european prin care furnizorul de gaze naturale impunea prin contract unui beneficiar o marjă de plus-minus 50% din cantitatea stipulată în contract. Adică Romgaz putea să ne furnizeze o cantitate  cu 50% mai mică decât cea din contract și noi nu puteam să le facem nimic”, povestește Ioan Niculae. “Și ce cantitate v-a fost livrată în cadrul acestui contract? Mai mare, mămică…?”, întreabă instanța.

“Mai mică, doamna Președinte. Nici pentru două combinate…”, răspunde inculpatul. “Cu cât mai mică?”, cere lămuriri judecătoarea Ilie. “Cu peste 70%  față de cât se prevedea în contract. Mai mult decât atât, de la 1 Iulie 2011, Romgaz a tăiat de tot livrările de gaze către InterAgro”, vine răspunsul năucitor al lui Niculae. “Dar vă mai întreb o dată, InterAgro a respectat graficele de plăți, și-a plătit datoriile și penalitățile?”, vrea să se lămurească președinta completului. “Față de 251 de milioane cât aveam de plătit, am plătit 303 milioane. Până în septembrie 2013 noi ne-am plătit integral suma bază, dobânzile și majorările. Noi am plătit gazul 100%, nu a rămas niciun metru cub de gaz neplătit!”, răspunde inculpatul.

Romgaz a luat banii și a sistat livrarea gazelor

Ioan Niculae mai povestește cum reprezentanții Romgaz au refuzat să mai răspundă la telefon sau la alte tipuri de comunicare și au refuzat să dea explicații pentru sistarea livrării de gaze și pentru alte negocieri privind livrări viitoare. Apoi a apărut acest proces penal, mai spune Niculae. “Aici iar a greșit în rechizitoriu procurorul DIICOT când a spus că ne-au fost reduse dobânzile și penalitățile de la 30% la 8%. În realitatea, în convenția cu Romgaz, au fost prevăzute integral toate sumele reprezentând penalități și majorări după care s-au mai adăugat și dobânzi. Deci nu am petit mai puțin ci mai mult.

O altă afirmație eronată din rechizitoriu este că InterAgro , de valoarea discounturilor a primit gaze naturale de la Romgaz. Absolut fals. Toate facturile pe care le-am depus în anexă, arată cum se desfășura acest mecanism”, vine cu noi explicații Ioan Niculae. “Mda, e un raționament al procurorului dar o să notăm punctul dumneavoastră de vedere pentru că până la urmă pentru asta sunteți acuzați”, intervine președinta completului de judecată.

Dacă nu era InterAgro, Romgaz pierde 360 de milioane de euro

Apoi Ioan Niculae face referire la un raport de expertiză extrajudiciară aflat la dosarul cauzei, care s-a realizat de fostul director general al Institutului Național de Gaze, “cel mai mare specialist în domeniul gazelor din România”. În acest raport se spune că “InterAgro în perioada respectivă a salvat industria de extracție de gaze, că nu a primit cel mai ieftin gaz de la Romgaz, fiind pe locul 5 din 7 consumatori. Dacă InterAgro nu ar fi funcționat cu măcar cele 3 combinate, Romgaz ar fi pierdut peste 360 de milioane de euro”, mai spune omul de afaceri.

Instanța consemnează cele declarate de inculpat după care îi dă din nou cuvântul. “Eu am vrut să vă fac o sinteză, doamna președinte. Mai sunt multe lucruri de spus…”, spune acesta. “Da , v-ați axat mai mult pe acuzația de delapidare și nu ați făcut vreo referire la infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat”, îi taie elanul judecătoarea Ilie.

“Doamna președinte, cum puteam să constitui un grup, la nivelul anului 2005, când  persoanele cuprinse în rechizitoriu, nu existau din punct de vedere al relațiilor comerciale cu InterAgro”, a răspuns acesta. Au urmat explicații despre persoanele despre care procurorii susțin că ar fi făcut parte din grupul infracțional organizat. Pe unii susține că i-a cunoscut la mult timp după ce zic procurorii că ar fi pus la cale afacerea cu gaze ieftine de la Romgaz. Audierea lui Ioan Nicolae a durat mai multe ore.

Procesul se apropie de sfârșit. Instanța a acordat termen pentru pledoaria avocaților, concluzii finale și ultimul cuvânt al inculpaților în septembrie. De fapt, ultimul termen este format din trei zile consecutive de judecată, 21, 22 și 23 septembrie, zile în care vor pune concluzii avocații, procurorul DIICOT și își vor susține nevinovăția