Pentru a încerca să împiedice dependența energetică a Europei de Rusia și ca perspectivele sumbre de deficit de aprovizionare să adauge mai multă tensiune crizei ucrainene, președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, au emis, vineri, o declarație comună în care fac dovadă de unitate pentru a trimite un mesaj de calm: nu vor fi lipsuri.

"Colaborăm pentru a realiza o aprovizionare continuă, suficientă și în timp util cu gaze naturale către Uniunea Europeană din diverse surse din întreaga lume, pentru a evita întreruperile aprovizionării, inclusiv cele care ar putea rezulta dintr-o nouă invazie rusă a Ucrainei", se poate citi în textul în care cei doi lideri se angajează și pentru "securitatea și sustenabilitatea energetică a Europei, cu accelerarea tranziției globale către energie curată".

"Statele Unite sunt deja cel mai mare furnizor de gaz natural lichefiat al UE. Colaborăm cu guvernele și operatorii de piață pentru a furniza volume suplimentare de gaze naturale Europei din diverse surse din întreaga lume".

Ca parte a acestei căutări de noi furnizori, Biden plănuiește să vorbească cu șeicul Tamim bin Hamad al Thani, emirul Qatarului, cu care Von der Leyen a vorbit și în această săptămână, potrivit unor surse din Comisia Europeană. Este unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din lume. Această mediere a SUA ar urma să convingă țările beneficiare ale energiei din Qatar să redirecționeze o parte din rezervele lor către Europa, scrie elpais.com.

Situația tensionată amenință să arunce în aer securitatea energetică a Europei. Moscova este principala sursă de gaze a UE (40% din importuri); blocul comunitar cumpără 90% din gazul pe care îl consumă din afara granițelor sale. Volatilitatea crizei a determinat Comisia să studieze, împreună cu Washingtonul, ce trebuie făcut în fața unei posibile închideri a robinetului în cazul în care sancțiunile pentru o eventuală invazie rusă a Ucrainei declanșează o deconectare sau în fața deciziei Moscovei de a folosi combustibilul ca instrument de presiune împotriva Occidentului.

Acest plan ar consta, pe de o parte, în creșterea importurilor de gaze naturale lichefiate, cu ajutorul țărilor din Golful Persic, precum Qatarul, care să crească livrările către UE. Pe de altă parte, în negocieri cu țări asiatice, precum Coreea de Sud, pentru ca acestea să trimită în Europa.

Statele Unite și UE își unesc forțele pentru a garanta furnizarea de gaze către Europa în cazul unei blocade rusești

O parte din combustibilul pe care l-au contractat deja. În cadrul Comisiei există însă voci care cer calm și altele care văd problema în culori sumbre. Situația este "neagră spre foarte neagră", potrivit unui oficial expert în materie care citează un studiu recent, de asemenea pesimist ca ton, publicat joi de think tank-ul Bruegel, cu sediul la Bruxelles. "Dacă gazul rusesc încetează să curgă, măsurile de înlocuire a aprovizionării nu vor fi suficiente", avertizează această analiză.

"Uniunea Europeană va trebui să reducă cererea, ceea ce implică decizii dificile și costisitoare". Germania, foarte dependentă de gazul rusesc, ar fi țara cea mai afectată; urmează țările baltice și restul partenerilor din estul UE. "Gazul natural lichefiat singur nu va fi suficient pentru a înlocui lipsa. Capacitatea de 90% este deja utilizată. Și este o marjă foarte mică de adăugat la asta", spune Simone Tagliapietra, analist la Bruegel și coautor al studiului.

Rusia amenință Occidentul cu sancțiuni istorice

Alte surse din cadrul Comisiei, mai puțin terifiante, susțin că lucrează "mai strâns ca niciodată" cu Statele Unite pentru a fi pregătite și pentru a face față la ceea ce ei numesc "contrasancțiuni", un posibil răspuns al Moscovei la sancțiunile istorice cu care amenință Occidentul, dacă Rusia își pune cizmele pe Ucraina.

Și ei cred că se va putea ieși dintr-o posibilă oprire parțială sau totală a aprovizionării (văd acest scenariu ca "puțin probabil") printr-o creștere a importurilor de gaze naturale lichefiate, deși acest lucru ar putea presupune un cost ridicat, deoarece lipsa cererii ar crește prețurile considerabil. Scenariul ar fi încă o lovitură pentru o piață deja marcată de inflație: între 2019 și 2021, prețul cu ridicata al gazelor a crescut cu 429% în UE, iar prețul cu amănuntul cu 14%, potrivit datelor Comisiei din octombrie 2020.

"Nu putem spune că suntem în criză, dar este adevărat că situația din acest an este mai grea", recunosc cei din Comisie, în varianta sa cea mai optimistă. "Și mai avem gaz în rezerve", adaugă ei, deși acestea sunt în prezent la 40%, cu aproximativ 10 puncte procentuale sub rezervele de anul trecut.

În acest context de căutare a furnizorilor care doresc să crească transporturile de gaze către UE, Bruxelles-ul a negociat și cu Norvegia (un partener care furnizează în prezent aproximativ 38% din gazul UE, potrivit Comisiei); și pregătește pentru săptămâna viitoare o întâlnire la nivel înalt în Azerbaidjan, țară care trimite gaze din Marea Caspică în sudul Europei prin așa-numitul Coridorul de Gaze Sud, o conductă de gaz inaugurată în decembrie 2020. În prezent, aceasta acoperă o cantitate reziduală a cererii, dar autoritățile de la Baku consideră că este fezabilă creșterea fluxului pe termen scurt, potrivit surselor comunitare. Din partea Comisiei, aceștia adaugă că sunt, de asemenea, în "contact strâns" cu alți parteneri, precum Algeria și Egiptul.

Comisia Europeană va intensifica colaborarea cu statele membre pentru securitatea aprovizionării

Demonstrația de unitate transatlantică - care își propune și "obiectivul de a garanta securitatea energetică" a Kievului și "integrarea sa progresivă în piețele UE de gaz și energie electrică" - vine la sfârșitul unei săptămâni în care Departamentul de Stat a a trimis în mod repetat mesajul că, dacă Moscova va invada Ucraina, Statele Unite vor boicota gazoductul Nord Stream 2. Acest proiect este gata de activare din septembrie și ar însemna dublarea furnizării de gaze din Rusia către Germania direct prin Marea Baltică.

La rândul său, "Comisia Europeană va intensifica colaborarea cu statele membre pentru securitatea aprovizionării, pe piețele de gaze transparente și competitive, într-un mod compatibil cu obiectivele climatice pe termen lung și atingerea emisiilor nete zero până în 2050", continuă declaraţia comună. Biden și von der Leyen solicită, de asemenea, "mărilor țări producătoare de energie să se alăture pentru a se asigura că piețele globale de energie sunt stabile și bine aprovizionate. Această activitate a început deja și o vom duce mai departe la reuniunea Consiliului Energetic SUA-UE din 7 februarie". (Rador)