Pe lângă faptul că populația României va scădea la 15,5 milioane de locuitori până în 2050, mai avem o problemă extrem de gravă, numărul celor care lucrează a scăzut în fiecare an din ultimii 10 ani cu câte 20.000 de români, anunță INS.

La 1 ianuarie 2019, populaţia României după domiciliu a fost de 22,17 milioane de persoane, în scădere faţă de anul precedent cu 43 mii persoane. Populaţia feminină este mai numeroasă (51,2%) decât cea masculină, potrivit datelor INS.

În aceeași perioadă, numărul celor care lucrează (populația ocupată) a scăzut în fiecare an din ultimii 10 ani cu câte 20.000 de români, conform lucrarii INS ”Tendințe sociale”, iar populația țării s-ar putea înjumătăți în următorii 50 de ani, arată datele Institutului Național de Statistică.

Declinul și îmbătrânirea populației va produce foarte multe efecte

De la scăderea numărul de parlamentari și europarlamentari, la modificări consistente în privința taxării, bașca efectele din societate. Conform proiecţiei demografice realizate de Eurostat, evoluțiile demografice vor face ca România să coboare cel puțin o poziție în Europa, Olanda urmând să devanseze țara noastră ca număr de locuitori.

Iar în ultimii ani România a pierdut anual circa 19.000 de români activi. Avem una din cele mai mari sarcini fiscale pe costul forței de muncă, se aratî în raport.

Un șomer tânăr din 3 stă cel puțin un an până să-și găsească un loc de muncă

Ȋn anul 2020, rata șomajului ȋn rȃndul tinerilor a fost de 17,3%. Șomajul afectează în măsură mai mare absolvenţii nivelurilor inferioare de educaţie (mediu şi scăzut), comparativ cu persoanele care au studii superioare. În anul 2020, rata şomajului BIM pentru persoanele cu studii medii a fost de 5,1%, respectiv 8,1% pentru nivelul scăzut de educaţie, valori mult mai mari comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii cu studii superioare (2,2%).

Presiunea pe care o exercită şomajul asupra pieţei forţei de muncă se manifestă atât ca nivel şi tendinţă, dar şi ca durată medie în care o persoană este caracterizată de acest statut. Perioada ȋn care numărul de șomeri a rămas la valori relativ constante sau a scăzut a fost, în general, ȋnsoțită de creșterea duratei medii a șomajului, valoarea maximă a perioadei atingnâdu-se în anul 2016 (14,6 luni). În anul 2020, urmare a numărului important de persoane nou intrate în șomaj, durata medie s-a redus la 10,1 luni (...).

Cei din grupa de vârstă 45-54 ani sunt cei mai afectați

Populaţia inactivă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care nici n-au lucrat cel puţin o oră şi nici nu erau şomeri, aflându-se în una din următoarele situaţii: erau elevi sau studenţi, pensionari (de toate categoriile) sau erau persoane care desfăşurau numai activităţi casnice în gospodărie; erau persoane întreţinute sau care obţineau venituri, altele decât din muncă. În anul 2020, populaţia inactivă număra 10,3 milioane persoane şi reprezenta 53,5% în totalul populaţiei. 70,8% dintre inactivi aveau vârsta de cel puţin 15 ani.

Grupele de vârstă cele mai afectate de inactivitatea economică sunt cele extreme: populaţia tânără (grupa 15-24 ani) şi persoanele aflate la vârste din grupele superioare (50-64 ani), iar între acestea, femeile aflate în ultimii ani ai vieţii active din punct de vedere economic.

Alarmant! Numărul românilor de peste 65 de ani care muncesc se va dubla în 10 ani

Ocuparea forței de muncă în România va crește cu o rată mai mare decât media UE-27 în perioada următoare, creștere bazată pe participarea crescândă pe piața muncii a românilor cu vârsta peste 55 de ani, potrivit estimărilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop). Astfel, rata de participare pe piața forței de muncă pentru această grupă de vârstă, va ajunge la 82% (de la 56% în anul 2000). Până în 2030 CEDEFOP estimează că numărul celor cu vârsta peste 65 de ani se va dubla față de 2020 (rata de participare pentru cei cu vârsta peste 65 de ani este prognozată să urce la 9 puncte procentuale, de la un declin de 3 pp în 2010-2020).

Pe de altă parte, se așteaptă o reducere consistentă a intrării pe piața muncii a celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani, pe fondul contracției ridicate a populației din această grupă de vârstă. Până în 2030 CEDEFOP estimează că numărul celor cu vârsta peste 65 de ani se va dubla față de 2020 (rata de participare pentru cei cu vârsta peste 65 de ani este prognozată să urce la 9 puncte procentuale, de la un declin de 3 pp în 2010-2020).

Ocuparea forței de muncă în construcții va crește relativ puternic în intervalul 2022-2030, în vreme ce în agricultură va continua să scadă, mai arată raportul CEDEFOP.

În sectorul prelucrător, creșterea ocupării forței de muncă va fi determinată în mare parte de creșterea ocupării forței de muncă în sectorul alimentar, băuturi și tutun și inginerie.

În subsectoare cum ar fi comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cazare, catering și transporturi, numprul angajaților va crește, chiar dacă în cazul transporturilor sau a sectorului logistic evoluția joburilor va fi puternic afectată de robotizare și automatizare.

În servicii, activități cum sunt serviciile juridice, contabile, consultanță și telecomunicații vor performa cel mai puternic, în vreme ce serviciile administrative vor avea cea mai slabă performanță, se arată în raportul CEDEFOP