Spania a înregistrat o lovitură uriașă. Din punct de vedere economic, a rămas la coala marilor state europene în ceea ce privește redresarea post-pandemică. Datoria publică a statului a atins un nou maxim istoric. PIB-ul Spaniei a scăzut la niveluri nemaiîntâlnite de la Războiul Civil spaniol de la sfârșitul anilor '30, generând temeri că revenirea după criza generată de coronavirus va fi mult mai lentă decât în cazul altor țări UE.

Administrațiile publice ale Spaniei sunt mai îndatorate ca niciodată. Cu toate acestea, raportul dintre datorie și PIB, cel mai fiabil indicator pentru a măsura capacitatea unei țări de a-și rambursa datoriile, se situează sub nivelul record atins în luna mai, când a depășit 125% din PIB.

Datoria publică a crescut cu 9,5% în doar un an de zile

Datele din septembrie, publicate miercuri de Guvern, arată că veniturile guvernamentale au scăzut, în timp ce cheltuielile pentru instituirea măsurilor de sprijin pentru coronavirus au crescut.

Datoria de stat s-a situat la 1,24 miliarde de euro în septembrie - cu 15.178 milioane de euro mai mult decât în august (în creștere cu 1,23%). În termeni anuali, administrația centrală și-a estimat datoria crescând cu 6,2%.

Dintre toți membrii UE, impactul economic al COVID-19 a fost resimțit profund în Spania. În timp ce o mare parte dintre statele din zona euro face progrese pentru a se îndrepta către nivelurile de producție de dinaintea pandemiei, există încă un mare decalaj într-o țară care, în ceea ce privește cazurile de coronavirus, se mândrește cu cifre promițătoare.

Recuperarea sa lentă nu este în concordanță cu faptul că are unele dintre cele mai scăzute rate de infectare din Europa. Din septembrie anul trecut, datoria a crescut cu 124.097 milioane de euro (+9,5%).

Spania a luat „o decizie proastă pe termen lung”

Veniturile guvernamentale au scăzut, în timp ce cheltuielile pentru instituirea măsurilor de sprijin pentru coronavirus au crescut. Datoria de stat a ajuns la 1,24 miliarde de euro în septembrie - cu 15.178 milioane de euro mai mult decât în august (în creștere cu 1,23%).

Spania este, de asemenea, unul dintre principalii beneficiari ai fondului de redresare de 800 de miliarde de euro al UE. Ea urmează să primească 140 de miliarde de euro în următorii trei ani - aproximativ jumătate sub formă de granturi și cealaltă jumătate sub formă de împrumuturi. Cu toate acestea, guvernul lui Pedro Sánchez a solicitat cu greu utilizarea acestui fond.

Madridul a făcut acest lucru abia săptămâna trecută, când a cerut oficial Bruxelles-ului prima tranșă de 10 miliarde de euro, a confirmat Ministerul Finanțelor Publice. Experții susțin că momentul ales „ar putea fi o decizie proastă pe termen lung”.

Mai puțin de 50% dintre pagubele generate de pandemie ar putea fi compensate 

Spania a primit un avans de 9 miliarde de euro în luna august. Restul sumei va fi primite până la sfârșitul anului, a declarat ministrul spaniol al Economiei, Nadia Calvino, atât timp cât va respecta o serie de etape - în total 52 - stabilite de comun acord între țara din sudul Europei și Comisia Europeană.

Printre acestea se numără obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice, egalitatea de remunerare între femei și bărbați și strategiile de digitalizare. Este posibil ca Spania să fi devenit primul stat membru care își cere partea sa din acest fond. Totuși, având în vedere poziția sa economică, a fost totuși o mișcare tardivă.

Un raport recent al AIReF, organismul de supraveghere fiscală al Spaniei, a constatat că acest lucru va încetini impactul țării asupra creșterii economice.

Prețurile energiei și ale forței de muncă, așa cum se subliniază în previziunile de toamnă ale Comisiei Europene, precum și criza lanțului de aprovizionare și un sezon turistic slab se adaugă la dificultățile națiunii.

Prognoza de anul trecut privind redresarea economică arăta o expansiune de 9,8% - care include o creștere de 2,6% din fondurile de redresare -, dar aceasta a scăzut la 6,5%. Creșterea este acum probabil să fie chiar mai mică, la o valoare estimată de 5,5 la sută, potrivit AIRef. Din pagubele făcute de pandemie în 2020, mai puțin de jumătate ar fi compensate în acest ritm, potrivit The Express.