Vizita lui Nicolae Ceaușescu din China în 1971, a rămas pentru istorie, motorul care a marcat finalul unei perioade a regimului comunist din România.

Acuzat că a adus din China ideile care au stat la baza Tezelor din Iulie, privind îmbunătățirea și intensificarea activităților politico-ideologice, Republica Socialistă România a ajuns ca în câțiva ani să fabrice toate produsele de care avea nevoie, strategie “furată” chiar de la Mao Zedong.

Cum în această perioadă se împlinesc 50 de ani de la Tezele care au deschis calea ”maoistă” a vieții culturale românești, merită amintit un amănunt din timpul vizitei care l-a marcat pe ”Cel mai iubit fiu al poporului”.

China a devenit un model de urmat

Ștefan Andrei, care la acea vreme era prim-adjunct al Secției Externe a Partidului Comunist Român, i-a însoțit pe soții Ceaușescu în această călătorie în Asia. Alături de ei avea să fie și Ion Iliescu, care conducea colectivul de elaborare a proiectelor de cuvântări pentru Ceaușescu, în timp ce  Ștefan Andrei răspundea de comunicatul comun.

“Am lucrat în viața mea zeci și zeci de comunicate comune, dar comunicatul româno-chinez din 1971 m-a dat complet peste cap. Atunci, China era cuprinsă de febra marii revoluții culturale. Eu am reușit evitarea salutării sau omagiului revoluției culturale, apărând în comunicat o singură dată: “Partea chineză a informat despre marea revoluție culturală…” 

De altfel, când în drum spre București, delegația română s-a oprit la Moscova, Suslov și alții l-au criticat foarte violent pe Ceaușescu în legătură cu această vizită, dar n-au putut să reproșeze părții române Comunicatul comun, în care n-au găsit elemente criticabile”, a precizat Ștefan Andrei.

O negociere dificilă

Transmiterea comunicatului comun reprezenta unul dintre cele mai importante mesaje transmise în urma întâlnirii dintre reprezentanții a două state. În prezent, putem regăsi aceste comunicate în conferințele de presă ținută de președinți în urma întâlnirilor oficiale. În acea perioadă, conceperea acestor comunicate putea dura chiar și o noapte întreagă.

“ La Nankin, am negociat după-amiaza, seara și noaptea până spre 3 dimineața partea din comunicat. La prezentarea poziției României, unul dintre partenerii chinezi mi-a amintit că, potrivit unui proverb chinez, “într-o odaie dorm mai multe persoane, dar fiecare visează altceva.” Apoi, mi-a demonstrat că Uniunea Sovietică dorește una, iar Statele Unite alta când vorbesc despre securitatea europeană. China susține poziția României în privința securității europene. Atunci, am propus și în final, partenerii chinezi au acceptat propunerea mea: “ Partea română a prezentat poziția sa…Partea chineză susține poziția României.””, și-a amintit Ștefan Andrei.

Însă, ceea ce a remarcat Nicolae Ceaușescu în vizita întreprinsă în cele patru țări din Asia, Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Vietnam și Republica Populară Mongolă, l-a impresionat atât de mult, încât reminiscențe au rămas până în ultima clipă a vieții sale. 

“ Îmi amintesc ce dificultate am avut să elimin din propunerile chineze sumedenia de adjective “revoluționar”. În ultimii ani ai domniei lui Ceaușescu, zâmbeam auzindu-l vorbind frecvent de salut revoluționar, revoluție agrară, poziția revoluționară, etc”, a consemnat Ștefan Andrei.