Conform noului Statut al cadrelor militare, un nou Ghid al carierei militare va fi adoptat curând, iar coloneii, comandorii și generalii nu vor mai avea stagii minime de grad.

Schimbări majore în Armata Română. Sunt vizaţi coloneii, comandorii și generalii. „Efectuarea stagiului minim în grad presupune trecerea unei perioade minime de timp pentru a fi avansat la gradul următor fără a îndeplini activ alte condiții ci doar în mod pasiv să nu fie încălcate dispoziții privind conduita militarului.

În Armata Română, înaintarea în grad nu conduce implicit la promovarea în funcție așa cum nici promovarea în funcție nu implică automat înaintarea în grad. Paradoxal, uneori se întâlnește situația când un grad superior ocupă o funcție inferioară unui grad inferior (ex: un comandant de unitate e inferior în grad adjunctului său). În acest caz nu se mai respectă înțelesul termenului ierarhie militară”, se arată pe ro.wikipedia.org.

Ce prevede noul statut al cadrelor militare

„Coloneii, comandorii și generalii (și gradele similare) nu au stagii minime de grad, acestea fiind stabilite prin lege doar până la gradul de locotenent-colonel/căpitan-comandor, conform noului Statut al cadrelor militare, aflat în circuitul de transparență decizională, unul din efectele adopării acestuia fiind și un nou Ghid al carierei militare.

«Pentru gradele de colonel /comandor, general/similari nu se stabilesc stagii minime de grad», se specifică în proiectul de lege. Conform actului normativ, ofițerii au următoarele stagii minime de grad pe timp de pace: în gradul de sublocotenet /aspirant -3 ani, în gradul de locotenent -5 ani, în gradul de căpitan – 5 ani , în gradul de maior-locotenent-comandor – 5 ani, în gradul de locotenent-colonel/căpitan-comandor -5 ani

Statutul de ofițer în activitate se dobândește odată cu acordarea primului grad militar corespunzător corpului ofițerilor absolvenți cu diplomă de licență sau echivalentă.

Generali demnitari, dar fără drepturi suplimentare

Ofițerii cu grade de generali și similiare au rangul de demnitari ai statului român, fără a beneficia de drepturile suplimentare conferite de această calitate. Legea enumeră gradele specifice și ordinea ierarhică a celor trei corpuri militare (subofițerilor, maiștrilor militari, ofițerilor).

La elaborarea proiectului de lege s-a avut în vedere consolidarea importanței gradului militar, ca element definitoriu al statutului de cadru militar și al poziției în ierarhia militară, se spune în expunerea de motive. Legea reglementează îndatoririle, drepturile, dobândirea statutului, modul de exercitare a profesiei și cariera cadrelor militare din instituțiile sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională. Instituții militare sunt: MApN, MAI, SIE, SRI, STS, SPP.

Legea are capitole și secțiuni referitoare la: îndatoriri și drepturi, interzicerea și restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți, disciplina militară, dobândirea statutului de cadre militare în activitate, raporturile de serviciu, cariera militară, dispoziții specifice stării de alertă, de urgență, de asediu, de mobilizare, de război, dispoziții specifice cadrelor militare în rezervă și retragere , dispoziții finale și tranzitorii.

Unul dintre efectele adoptării legii va fi apariția unui nou Ghid al carierei militare pentru personalul militar din MApN, inițiatorul definind ca o necesitate aprobarea sa prin Hotărâre de Guvern. Noul Statut al cadrelor militare are nevoie de aprobarea CSAT”, se arată pe umbrela-strategica.ro.