Președintele Joe Biden și președintele Vladimir Putin urmează să se întâlnească săptămână viitoare la Geneva.

Întâlnirea va avea loc în urma summit-ului G7 și a celui NATO. O declarație de presă de la Casa Albă a indicat că liderii vor discuta despre o  „agendă comună pentru a asigura securitatea sănătății globale, pentru a stimula redresarea economică globală, pentru a combate schimbările climatice, pentru a consolida cooperarea digitală și comercială, pentru a consolida democrația și pentru a aborda problemele reciproce de politică externă”.

Ucraina rămâne o problemă

Summit-ul ar putea oferi posibilitatea unor discuții privind anumitele probleme de stabilitate strategică, bazându-se pe disponibilitatea prealabilă a ambilor lideri de a găsit un punct comun asupra problemelor de control al armelor nucleare. Cu toate acestea, se așteaptă să există o varietate de dezacorduri privind politica externă. Deși agenda completă este necunoscută, secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a confirmat că discuțiile vor include evoluțiile recente din Belarus și Ucraina.

La începutul acestei săptămâni, Putin a emis un avertisment serios către Kiev, cu privire la perspectivele de aderare a Ucrainei la NATO. „Cel puțin 50% dintre rezidenții ucraineni nu doresc intrarea în NATO, iar aceștia sunt oameni deștepți”, a declarat Putin la televiziunea de stat rusă, menționând că proliferarea sistemelor de arme strategice și tactice NATO, atât de aproape de granița Rusiei, prezintă riscuri inacceptabile.

Pe lângă acest lucru, Putin a fost deranjat și de introducerea din 18 mai a unui proiect de lege privind  „popoarele indigene”. Putin a atacat proiectul de lege, care recunoaște tătarii din Crimeea, Krymchaks și Karaits, ca „popoare indigene din Ucraina. Putin a susținut în timpul interviului său că proiectul de lege reflectă „teoria și practicile Germaniei naziste”, adăugând că „este o lovitură foarte puternică, foarte gravă pentru națiunea rusă."

Frica Ucrainei

Președintele ucrainean Volodymir Zelensky a susținut că a aflat de la știri că Washingtonul a decis să renunțe la sancțiunile impuse companiei care supraveghea construcția conductei Nord Stream 2. Blinken a respins în mod explicit sugestia lui Zelensky în cadrul unei ședințe a comisiei de relații externe a Senatului: „În mod evident, am împărtășit cu partenerii noștri ucraineni intențiile noastre. Poate că aceste informații nu au ajuns direct la președintele Zelensky.”

Zelensky și-a exprimat consternarea față de decizia administrației Biden privind Nord Stream 2, susținând că ar putea „diminua” încrederea ucraineană în „sprijinul” Statelor Unite. Zelensky a oferit speranța că există un aspect pro-ucrainean ascuns în planul summitului lui Biden. Zelensky a adăugat că Washingtonul nu s-a consultat încă cu acesta, cerând astfel o întâlnire cu președintele Statelor Unite înainte ca acesta să se întâlnească cu Vladimir Putin.

La câteva zile după această declarație, consilierul național pentru securitate națională, Jake Sullivan, a dezvăluit că Biden și Zelensky au discutat telefonic. „Președintele Biden a reușit să-i transmită președintelui Zelensky că va susține cu fermitate suveranitatea Ucrainei, integritatea teritorială. Și i-a mai spus președintelui Zelensky că așteaptă cu nerăbdare să-l întâlnească la Casa Albă vara aceasta, după ce se va întoarce din Europa ”.

Cu toate acestea, este puțin probabil să fie schimbate multe pe termen scurt și mediu. Ucraina va continua să fie o sursă majoră de dispută între Washington și Moscova, conform nationalinterest.org.