Parlamentul European a adoptat Programul pentru cercetare şi inovare (2021-2027), un plan investiţional multianual al UE care va ajuta sistemele de sănătate ale ţărilor membre să se pregătească pentru viitoare pandemii. Programul pentru cercetare și inovare vizează și industria, în sensul căreia va contribui la decarbonizare şi inovare.

Programul de cercetare și inovare adoptat de Parlamentul European pentru perioada 2021-2027 reprezintă o mare provocare pentru cercetarea românească. Proiectele pe care România le va propune în cadrul Programului Orizont Europa vor echivala cu un proiect de ţară în domeniul cercetării şi inovării, potrivit liberalului Marilen Gabriel Pirtea, secretar al Comisiei pentru Buget.

 

„Programul de cercetare asigură finanţarea pe termen scurt şi lung a cercetării şi inovării legate de provocările globale, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, digitalizarea şi pandemia de coronavirus. Programul este, cu siguranţă, un semnal important pe care instituţiile UE îl transmit acum ţărilor membre, prin acest buget dedicat cercetării şi inovării cu totul impresionant, dar care va reprezenta şi cea mai mare provocare pentru cercetarea românească, aflată acum în faţa unei oportunităţi nemaiîntâlnite, un potenţial de finanţare deosebit de generos, spre care cercetătorii români îşi vor îndrepta toate speranţele şi ambiţiile de evoluţie ştiinţifică”, remarcă astăzi deputatul liberal Marilen Gabriel Pirtea, în urma votului dat de Parlamentul European pentru programul multianual Orizont Europa.

 

Solidaritatea ţărilor membre UE în privinţa traversării perioadei de pandemie şi a minimizării efectelor acestei crize globale se exprimă inclusiv prin instrumentul specific al investiţiilor publice europene în cercetare şi inovare, Programul Orizont Europa având alocat cel mai mare buget multianual de până acum, un total de 95,5 miliarde de euro. 

 

Pilonul privind Excelenţa ştiinţifică, unul dintre cei trei piloni din programul Orizont Europa, va susţine proiectele de cercetare de frontieră, inclusiv bursele şi schimburile de experienţă pentru cercetători (prin acţiunile Marie Skłodowska-Curie) şi va implica investiţiile în infrastructura de cercetare. 

 

Pilonul privind Provocările globale şi competitivitatea industrială europeană va sprijini cercetarea legată de schimbările de la nivelul societăţii, precum şi de capacităţile tehnologice şi industriale, potrivit secretarului Comisiei pentru Buget.

 

Pilonul privind Europa inovatoare este menit să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de pieţe, prin integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învăţământului superior şi a antreprenoriatului.

 

Domeniul cercetării şi inovării din România are oportunitatea de a propune Comisiei Europene cele mai avansate linii de cercetare pe care le poate dezvolta. “Probabil că nu ne vom mai întâlni cu o astfel de şansă, pe termen mediu şi lung. Ministerele de linie direct vizate, coordonate prin centrele de proiecte ale Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, sunt aşteptate să propună o strategie publică de maximizare a inserţiei cercetării româneşti în cadrul Programului Orizont Europa, în cel mai scurt timp, prin care să se coreleze toate proiectele ce vor fi anunţate prin centrele academice şi de inovare din România, pentru corelarea unui proiect de ţară pentru cercetare şi inovare”, conchide deputatul liberal.