De un an de zile poate cea mai afectă industrie din România este cea a divertismentului. Din această industrie fac parte și organizatorii de festivaluri. Aceștia nu sunt doar organizatorii unor concerte. Dar un festival organizat în România aduce locuri de cazare, servicii de catering, transport și divertisment la un loc. Practic, un festival de talia Untold, organizat la Cluj-Napoca, aduce încasări de zeci de milioane de euro pentru perioada festivalului în acel oraș. Fiecare persoană care participă la acest festival cheltuie mai multe sute de euro doar în zona festivalului.

"Din păcate, de un an de zile, dorința de a crea o conexiune și un plan concret cu autoritățile, întârzie să apară. Acesta este motivul pentru care, astăzi, pentru prima dată, toate aceste industrii care așteptau să aibă un dialog cu autoritățile, în tot acest timp, iată că venim cu un mesaj unitar și vă vom prezența situația în care ne aflăm.", a spus Eduard Chereji, directorul de marketing și comunicare al festivalului Untold.

Untold cu teste rapide sau certificat de vaccinare

Bogdan Buta, UNTOLD: Propunem să reluam evenimentele cu teste rapide sau certificat de vaccinare. Sunt deja puse în practică în Germania. Avem nevoie de decizii "O situație absurdă. Vorbim de antreprenori, artiști, reprezentanți ai industriei culturale, lucrători din industria de spectacole, care încercăm de un an să ne facem auziți și mesajul nostru să ajungă la urechile autorităților statului.

Din păcate, oricât am spune noi că avem soluții, dincolo de sute de ore pontate prin diverse birouri ale instituțiilor statului, dincolo de măsuri care sună bine pe hârtie sau la televizor, nu există concretizare." a mai precizat Eduard Chereji.

Principalele lucruri pe care le cer organizatorii de festivaluri de la autorități Avem nevoie de un an plan care să ne aducă coerență. Care să ne ofere predictibilitate. Solicităm și avem nevoie de un grup de lucru inter-ministerial care să ne ajute să lucrăm la acest plan de redresare a activității. Avem nevoie de un grup de lucru condus la nivelul prim-ministrului, tocmai pentru a valida rapid ideile care se nasc în grupul de lucru. Și bineînțeles măsuri compensatorii care ar trebui să acopere pierderile pe care toate industriile le-au suferit în această perioada.

Avem nevoie de sprijin

„Avem nevoie de sprijin şi măsuri concrete”, „Aşteptăm un răspuns al autorităţilor” şi „Nu există concretizare şi nici predictibilitate” au afirmat reprezentanţi ai industriei de spectacole, ai HORA şi ai Alianţei pentru Turism, care au ţinut pentru prima dată, joi, o conferinţă de presă comună.

El a mai declarat că, având în vedere că evenimentele au fost suspendate pe parcursul ultimului an, „nu ele au contribuit la creşterea numărului de cazuri”.

„Pe baza studiilor făcute şi a evenimentelor-test deja făcute, dovezi certe, un eveniment poate avea loc în condiţii de siguranţă, dacă participanţii sunt testaţi înainte, sunt vaccinaţi sau au trecut prin boală şi au anticorpi. Nu e niciun motiv în a le interzice să ia parte la evenimente fără restricţii de capacitate”, a adăugat el. „Sperăm să fim auziţi şi să ne putem relua viaţa în condiţii sigure. Am respectat normele şi le vom respecta. Avem un plan, trebuie doar o decizie”.

Dragoş Anastasiu de la Alianţa pentru Turism şi preşedinte al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) a completat: „Nu HORECA e principalul motiv pentru care cifrele au crescut. E vorba despre întâlniri private, şcoală, biserică...”.

El este de părere că industriile, de la film la ospitalitate, pot fi numite, în comun, „industria zâmbetului şi/sau a experienţei”.

„Avem o experienţă destul de ciudată acum. După un an de ping-pong, de promisiuni, fără măsuri concrete, pot să vă spun că autorităţile nu iubesc industria zâmbetului”, a subliniat el. „Este momentul să încheiem ping-pong-ul şi avem nevoie de un for decizional. E necesar ca de la prim-ministru la ministrul Culturii şi ministrul Sănătăţii să stea la masă”.

Anastasiu a precizat: „Atâta timp cât avem peste 1 milion de oameni vaccinaţi şi alţii au trecut prin boală şi au anticorpi şi că există teste rapide, nu există niciun motiv real pentru ca aceşti oameni să nu poată să beneficieze de mobilitate şi de prezenţă socială, de libertatea de a se întâlni, de a se bucura şi de a avea experienţe. Şi nu e niciun fel de discriminare. Măsura de bază este testarea. Din punctul nostru de vedere, nu există niciun motiv să nu stăm la masă cu autorităţile şi să lansăm industria zâmbetului, cu atât mai mult cu cât nu am fost în stare să îi oferim compensaţii un an”.

Feedback negativ celor care au participat la restricțiile împotriva industriei

Daniel Mischie, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), a fost şi mai tranşant: „Industria ospitalităţii pe care o reprezint vrea să îşi exprime nemulţumirea faţă de măsurile luate în ultimul an de administraţia centrală şi de administraţiile locale. Vrem să acordăm un feedback negativ celor care au participat în această perioadă la restricţiile impuse industriei”.

El a vorbit despre lucrurile făcute de HORA împreună cu administraţia centrală: „Faimosul miliard iniţial alocat pentru HORECA, ulterior aloct pentru salvarea întregii economii, dispus pe trei măsuri: granturi foarte mici; din 22.000 de companii din toate domeniile de activitate care au aplicat, doar 3.000 au primit fonduri pentru capitalul de lucru; iar măsura a treia a fost anulată şi va fi refăcută. Programul deddicat pentru operatorii din industria ospitalităţii de 20% despăgubire din diferenţa cifrei de afaceri stă pur şi simplu la Ministerul Economiei şi nu se fac paşi rapizi în acest sens”.

Industria ospitalităţii şi celelalte industrii afectate au cerut să fie acordate compensaţii şi pentru anul 2021.

„În prezent, autorităţile nu respectă şi nu duc la îndeplinire ceea ce au stabilit împreună. Credem că e impropriu ca azi cei care nu respectă regulile să solicite respectarea altor reguli. Solicităm autorităţilor să dea un exemplu prin respectarea legislaţiei în vigoare, prin acordarea compensaţiilor industriilor care au fost afectate, în aşa fel încât şi industriile să poată respecta aceste reglementări”, a completat el.

Mischie a mai spus că industria ospitalităţii reprezintă aproximativ 10% din forţa de muncă privată din România. „Impredictibilitatea va duce această industrie aproape de dispariţie”.

Referitor la noi eventuale restricţii, el a spus că vor fi respectate, dar „dacă va fi o diminuare a programului de lucru, impactul va fi cu încă o treime din cifra de afacere şi probabil că nu va mai fi rentabil să ţii deschis un local”.

Călin Ile de la Federaţia Industriei Hoteliere din România a declarat: „Statul nu îşi asumă niciun plan de acţiune şi oamenii nu îşi pot face planuri de viaţă. Nu poţi să faci aceleaşi măsuri pentru un sector care a căzut cu 10% şi pentru unul care a căzut cu 70% sau sectoare chiar închise total. Somăm autorităţile să îşi asume un plan care să permită predictibilitate şi pentru operatori, pentru angajaţi şi pentru populaţia ţării”.