Teheranul nu crede că este momentul oportun pentru reluarea discuțiilor directe cu Statele Unite asupra obligațiilor sale nucleare. Europenii propun o rezoluție care să condamne Iranul la Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

LES ECHOS: Perspectiva reluării discuțiilor dintre Teheran și Washington pentru a reactiva acordul JCPoA privind programul nuclear al Iranului a dispărut din nou. Luni, Teheranul a declarat că „nu e momentul oportun” pentru o întâlnire informală cu negociatorii Statelor Unite și ai țărilor europene părți la tratat (Franța, Germania, Regatul Unit), „având în vedere acțiunile lor recente”. Autoritățile iraniene și-au reiterat cererea de ridicare a sancțiunilor SUA înainte de a-și îndeplini din nou obligațiile nucleare.

Sosirea la Casa Albă a lui Joe Biden a adus totuși speranța unei reluări rapide a discuțiilor. Speranță întărită de o declarație de acum o lună a ministrului iranian de externe, potrivit căreia Uniunea Europeană ar putea „coregrafia” întoarcerea tuturor la masa negocierilor. 

Acordul JCPoA prevede reintegrarea internațională a Iranului în schimbul unei suspendări verificabile a programului său nuclear, deoarece țara este suspectată că ascunde producția de material pentru bombe atomice.

 

Un ”pas de deux” periculos

 

Washington a deplâns, duminică seară, rigiditatea Teheranului, care nu este neapărat definitivă: Iranul are interesul ca sancțiunile să fie ridicate, având în vedere situația sa economică. La rândul său, Joe Biden spune că își dorește sincer să revină la acordul JCPoA, semnat în 2015 de Occident, plus China și Rusia, dar denunțat în 2018 de către predecesorul său, Donald Trump. Cu condiția ca Iranul să reconsidere mai întâi actualele încălcări ale tratatului.

Ca răzbunare pentru deciziile administrației Trump, Teheranul începuse să îmbogățească uraniul în izotopul 235, cel folosit la fabricarea bombelor nucleare, până la 20%, cu mult peste limita de 4% autorizată de tratat. Ceea ce a stârnit furia europenilor. De asemenea, la mijlocul lunii februarie au fost interzise inspecțiile neanunțate ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA, 158 de state membre) la unele situri suspecte, sporind neîncrederea actuală a țărilor occidentale. În ritmul actual, Iranul ar putea acumula suficient U235 pentru o bombă atomică în 3 sau 4 luni.

 

AIEA nu vrea să fie o monedă de negociere

 

Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, crede că echipele sale pot funcționa în continuare bine. Dar el refuză ideea ca inspecțiile AIEA să fie utilizate ca „monedă de negociere în cadrul negocierilor”. Teheranul a amenințat că va pune capăt „compromisului tehnic bilateral de trei luni” încheiat pe 21 februarie pentru a permite AIEA să mențină supravegherea, deși redusă, a programului său nuclear dacă va fi adoptată vreodată o rezoluție care să-l condamne de către conducerea AEIA. Parisul, Londra și Berlinul au confirmat luni după-amiază că vor supune vineri votului o rezoluție în care își vor exprima „îngrijorările”.

Tensiunile au crescut de când guvernul israelian a acuzat luni Iranul că a provocat vineri o explozie pe o navă israeliană în Golful Oman. Primul ministru israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat că țara sa va declanșa represalii asupra „intereselor iraniene din regiune”. Forțele aeriene israeliene au bombardat deja forțele combatante iraniene din Siria.

(Autor: Yves Bourdillon)

 

Traducerea: Ruxandra Lambru