Cine are interesul taxării mai mici a produselor din tutun încălzit? Industria de tutun aduce venituri de peste 3,6 miliarde de euro anual la bugetul de stat.

Industria de tutun aduce venituri de peste 3,6 miliarde de euro anual la bugetul de stat. Dar aceasta sumă ar putea fi și mai mare. Cu vreo 400 de milioane de lei, conform estimărilor revistei Capital. Plusul ar veni din accizarea similară a tutunului încălzit cu țigaretele clasice. Totuși, statul român accizează acest tip de tutun de cinci ori mai puțin.

Din prețul unui pachet de țigări 15 lei merg la stat. În schimb, în cazul noilor produse, doar 5 lei ajung la buget. Așadar, fiecare pachet de produse din tutun încălzit vândut în locul unui pachet de țigări înseamnă circa 10 lei mai puțin la bugetul de stat.

În România, piața de tutun ajunge la o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 5 miliarde de euro anual. Din acești bani, 3,6 miliarde de euro la ajung la stat sub formă de accize, taxe și impozite. Din această piață, peste 3% este deținută de produsele din tutun încălzit.

Câte țigări se vând în România

În România se vând anual aproximativ 1,25 de miliarde de pachete de țigări. Un calcul simplu ne arată că pachetele cu tutun încălzit se vând într-un număr de aproximativ 40 de milioane pe an. Ceea ce înseamnă statul pierde prin accizare preferențială aproape 400 de milioane de lei.

În cele mai mari piețe de produse din tutun încălzit din lume, Japonia și Coreea de Sud, guvernele au crescut semnificativ acciza la produsele din tutun încălzit - până la 80-90% din acciza la țigarete – pentru a garanta veniturile bugetare. Măsuri similare au fost implementate și în Europa, în Ucraina, Slovacia și Bulgaria.

Alternative mai puțin nocive?

Consumul de țigări este strâns legat și de problemele de sănătate cauzate.

Aici intervine rolul acestor produse cu tutun încălzit. El este promovat ca un produs mai puțin nociv decât țigările clasice. De altfel, o analiză recentă a Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) arată că un motiv important pentru consumul de tutun încălzit la noi ar fi promovarea ca fiind ”mai puțin dăunător”.

Acesta este și unul din motivele pentru care accizarea a rămas la un nivel scăzut. Sintagmele ”risc redus” și ”alternativă mai puțin toxică” sunt constante în strategia corporațiilor de profil.

Scandal în Italia

În Italia s-a iscat un scandal monstru din cauza unui astfel de studiu realizat de Institutul Superior de Sănătate Publică în 2019. El a fost făcut la cererea unui jucător din industria tutunului.

În aprilie 2018, li s-a cerut autorităților din Peninsulă să recunoască minimizarea riscurilor generate de produsele din tutun încălzit , în comparație cu țigările clasice. O comisie de analiză a studiilor clinice finanțate de industria tutunului s-a înființat în cadrul institutului respectiv și, după mai multe dezbateri, a respins solicitările companiei.

”Datele științifice prezentate de către susținători nu permit să se stabilească fără alte îndoieli rezonabile, impactul EHTP (sistem electric de încălzire a tutunului) asupra fumătorilor în ceea ce privește reducerea mortalității prin fumat și a morbidității, și nici impactul asupra nefumătorilor și ex-fumătorilor cu privire la capacitatea EHTP de a induce consumul de produse care conțin nicotină”, se arată în documentul ținut un an la sertar și obținut de jurnaliștii RAI 3.

Deputații își resping propriul proiect

Nu putea lipsi din această poveste politicul. Și dau aici doar un exemplu de întâmplare cel puțin ilogică. La începutul lui septembrie anul trecut, Grupul Parlamentar PSD din Camera Deputaților (care pe atunci avea 133 deputați) a introdus în Comisia pentru Buget, Finanțe și Bănci un calendar pentru creșterea accizei la tutunul încălzit. Proiectul prevedea ca taxarea să crească treptat până la valoarea celei aplicate țigărilor clasice.

Pentru acest an, de exemplu, comisia aprobase dublarea accizelor pentru tutun încălzit, de la 20 la 40 la sută. Procentul urma să crească anual cu câte zece procente, astfel încât să ajungă la 80% în 2024.

“Schimbarea metodei de calcul ar genera venituri suplimentare la bugetul de stat de aproximativ un miliard de lei pe parcursul următorilor cinci ani, având în vedere o proiecție de creștere a pieței de produse din tutun încălzit cu 10 la sută pe an.”, scriau deputații PSD în motivarea proiectului.

Numai că, o lună mai târziu, când proiectul a fost supus la vot în Camera Deputaților acesta a fost respins. Doar patru deputați au votat amendamentul. Practic, un proiect propus de 133 de deputați a fost votat doar de patru. Nu-i așa că sună logic?

RISE Project scrie că decizia a fost luată în urma lobbyului făcut de către compania Philip Morris, care a argumentat că nivelul accizei aplicate produselor din tutun încălzit propus de către deputați nu este sustenabil. Conform Interfax, în Ucraina aceeași companie a propus o creștere dintr-un foc de 200% a nivelului accizelor aplicate produselor din tutun încălzit, până la 70% din valoarea accizei la țigarete. La fel de logic, nu?