Rapel pentru lichele: Linșajul Colțescu – Lavric și „Iudele de breaslă”

Rapel pentru lichele: Linșajul Colțescu – Lavric și „Iudele de breaslă”

Sebastian Colțescu și Sorin Lavric sunt sacrificați ritualic pe altarul Corectitudinii Politice, brațul ideologic înarmat prin care se urmărește instaurarea Noii Ordini Mondiale.

Nimic nu scapă Poliției Adevărului. Nici un cotlon al vieții nu rămâne nescotocit. Dușmanii trebuie căutați peste tot, identificați și extirpați din corpul social. De la picioare până la cap.

Sebastian Colțescu este lucrător în domeniul picioarelor. Mai precis al fotbalului. Un teritoriu până mai ieri al libertății și bucuriei. Al aerului liber și al vorbei descătușate de opreliști. Acum, când tribunele sunt pustii, vedem că și înjurăturile aveau farmecul lor. Pentru că erau expresii ale libertății.

Scandalul de la meciul din Istanbul este îndeobște cunoscut. Colțescu nu a făcut altceva decât să spună adevărul: a „identificat” (termen drag Corectitudinii Politice) un negru ca fiind un negru. Ceea ce negrii înșiși fac cu mândrie. O dovedește denumirea celei mai militante organizații a lor: Black Lives Matter.

Colțescu nu a insultat. Nu a adăugat epitete. Nu a folosit termeni depreciativi referitori la rasă.

Jucătorul Demba Ba a auzit cuvântul „negru” și a sărit ca ars: „Negro? De ce spui negro?” Termenul „negro”, provenit din hispano-portugheză, este interpretat într-adevăr de unele dicționare (de ex. Oxford) ca fiind ofensator, pentru că ar aminti de comerțul cu sclavi.

Dar Colțescu nu a zis „negro”, ci „negru”. De ce lucrurile nu s-au potolit rapid, odată ce neînțelegerea a fost lămurită?

Simplu: pentru că Demba Ba, instigatorul linșajului, este mai mult activist decât fotbalist. O dovedesc conturile sale de pe rețelele de socializare, mai preocupate de proteste decât de sport. (Faptul că senegalezul este și anti-vaccinist a fost ascuns discret sub marele preș mediatic.)

Când i s-a explicat că „negru” nu e „negro”, năbădăiosul senegalez a simțit că riscă să rateze momentul de celebritate prin care să compenseze cariera anodină de sportiv și nu a cedat:

„Nu spui niciodată: «tipul ăsta alb». Atunci de ce, când vorbești de un tip negru, trebuie să spui: «tipul ăsta negru»?”

Principala caracteristică a propagandei este că te amuțește cu stupiditatea ei. Te paralizează, te lasă incapabil să dai o replică rațională.

„Nu spui niciodată: «tipul ăsta alb»”? Ba spui. O face mereu propaganda Black Lives Matter. Nu pentru a identifica pe un individ ci pentru a insulta o întreagă rasă. Ori Demba Ba însuși. Iată ce scria senegalezul pe Twitter, în data de 2 aprilie:

„Bun venit în Occident, acolo unde albul se crede atât de superior (sic!) că rasismul și cretinismul devin banalitate. TIME TO RISE.”

Că Demba Ba este un biet activist cu o logică precară, e limpede. Întrebarea este de ce atâția oameni s-au adunat în spatele lui, ca o gloată însetată de sânge, și i-au cerut capul bietului Colțescu, printre cei mai vehemenți călăi mediatici fiind chiar colegii din Federația Română de Fotbal.

Răspunsul este de o simplitate sinistră: eroarea a fost folosită ca pretext propagandistic, iar victima neînțelegerii, deși nevinovată, a fost executată pe altarul Corectitudinii Politice. Pentru a servi drept exemplu. Pentru a înspăimânta și a pune pumnul în gură.