Inaugurarea prezumtivului președinte ales Joe Biden, la 20 ianuarie 2021, va aduce pe agenda sa un capitol important:relațiile SUA cu Coreea de Nord, putere nucleară.

Administrația Trump a tatonat, cu oarece succes, diplomația la nivel înalt în 2018 și 2019, după un an de tensiuni, în care amenințările Phenianului atinseseră cote alarmante, relatează NationalInterest.

Dar, așa cum era de așteptat, diplomația nu a reușit să dea înapoi determinarea Phenianului de a-și construi arsenalul nuclear de rachete balistice cu rază lungă de acțiune.

Pentru un viitor președinte Biden, realitatea ar fi că Phenianul nu se va denucleariza, indiferent de concesiunile pe care le-ar putea Statele Unite le-ar putea face. Biden trebuie să acționeze în primul rând pe baza faptului că statul nord-coreean are puterea nucleară în mână.

O revenire la abordarea din timpul administrației Obama a „răbdării strategice” e foarte puțin probabilă. Pentru că pur și simplu asta nu a ajutat la nimic, ba chiar a oferit Coreei de Nord timpul necesar pentru a dezvolta forțe nucleare mai capabile. Biden știe că regimul nord-coreean nu va înceta să dezvolte noi capacități nucleare și de rachete balistice. Noile rachete balistice lansate de pe submarine și ICBM-urile cu combustibil solid sunt, probabil, pe agenda zilnică a lui Kim, după ce Phenianul a dezvăluit cu mândrie racheta ICBM Hwasong-16 alimentat, la parada de luna trecută.

Nord-coreenii au spus despre Biden că e „câine turbat” care ar trebui „bătut până la moarte”, așa că pare puțin probabil ca acum Kim să trimită scrisori de dragoste, așa cum ar fi făcut-o pentru Trump. În schimb, Kim se poate juca cu nervii administrației Biden cu noi teste de rachetă, inclusiv ci perspectiva reluării testelor rachetelor balistice. Și cu un nou test nuclear.

Dacă Biden ar răspunde cu blândețe și cu diplomație, ar duce la concesii ale SUA față de Phenian, concesii la care Kim, cel mai probabil, va răspunde cu... nimic.

Biden nu a anunțat oficial poziția administrației sale față de forțele nucleare, dar o descurajare ar fi contrară platformei democraților. Capacitățile americane non-nucleare de atac rapid pentru descurajarea preventivă nu sunt suficient de dezvoltate pentru a oferi o alternativă la descurajarea nucleară tradițională.

Biden ar putea constata că amenințarea nucleară și cea a rachetelor reprezentată de Coreea de Nord nu este doar vorbă-n vânt. Și este posbil ca, prin eforturile depuse de o administrație Biden de a consolida descurajarea nucleară extinsă și de a repara daunele aduse relației-cheie cu Seulul( după controversele legate de aspectele financiare ale găzduirii forțelor SUA în Coreea de Sud) Phenianul să vadă cum i se închide ușa angajamentului diplomatic cu SUA. Sancțiunile economice vor rămâne în vigoare, nu va exista niciun tratat de pace și nici o retragere a forțelor SUA, iar tot ce îi va rămâne lui Kim va fi bastonul său nuclear.

De fapt, o capcană pe care Kim și-o va întinde singur.

În loc să accepte ocazia denuclearizării în schimbul ridicării sancțiunilor și a unui acord de pace care ar putea în cele din urmă să reducă tensiunile din peninsulă, Coreea de Nord va rămâne pe poziții, refuzând o denuclearizare. Așa că, fără niciun dubiu, este de așteptat să asistăm la o nouă perioadă de escaladare a tensiunilor, conchide NI.