Ce se întâmplă în centul Căii Lactee? Gaura neagră supermasivă se comportă ciudat
- Antonia Hendrik
- 29 octombrie 2020, 19:51
Cercetătorii au descoperit că cea mai mare gaură neagră aflată în centrul Căii Lactee se comportă ciudat.
Invizibile, găurile negre sunt unul dintre cele mai sinistre fenomene ale spaţiului cosmic. O astfel de gaură neagră se află chiar în mijlocul Căii Lactee, galaxia noastră, iar oamenii de ştiinţă spun că ea a devenit, cu trecerea timpului, din ce în ce mai ciudată.
În centrul Căii Lactee, la fel ca şi în centrul tuturor galaxiilor din Univers, se află o gaură neagră supermasivă, denumită Sagittarius A*, care, conform unor noi observaţii, se roteşte extrem de încet în jurul propriei axe, fiind, prin comparaţie cu alte găuri negre similare, aproape nemişcată, transmite miercuri Live Science care preia un articol publicat în numărul din 1 octombrie al revistei The Astrophysical Journal Letters.
Această gaură neagră supermasivă are masa de 4,15 milioane de ori mai mare decât cea a Soarelui
Ea a fost descoperită în 1931, când astronomii au detectat o misterioasă sursă de unde radio în centrul galaxiei, însă abia în 2002 cercetătorii au confirmat că aceste unde radio provin de la un corp extrem de masiv şi compact cum este o gaură neagră, descoperire de altfel recompensată anul acesta cu Premiul Nobel pentru Fizică.
Conform noii cercetări publicate de Astrophysical Journal Letters, gaura neagră din centrul Căii Lactee se învârte mult mai încet decât ar trebui să o facă o gaură neagră - având o viteză de rotaţie probabil mult mai mică de 10% din viteza luminii.
Găurile negre sunt nişte puţuri gravitaţionale în care materia se pierde în singularităţi infinitezimale. Din acest motiv, orice gaură neagră poate fi descrisă doar în conformitate cu trei variabile fizice: masa, spinul şi sarcina electrică.
Gaura neagră supermasivă se află la 26 000 de ani lumină de Pământ şi nu prezintă niciun pericol deocamdată
Odată ce cercetătorii localizează o gaură neagră în spaţiu, măsurarea masei sale se face relativ simplu - prin analiza influenţei gravitaţionale pe care gaura neagră o dezvoltă asupra obiectelor din jurul său. Pentru a afla masa lui Sagittarius A*, cercetătorii au analizat influenţa acestei găuri negre asupra aşa-numitelor "stele S" - un grup de stele aflate în nucleul galactic ce sunt accelerate până la viteze incredibile pe orbite scurte în jurul găurii negre. În plus, cercetătorii au pornit de la premisa că, la fel ca majoritatea obiectelor supermasive din Univers, găurile negre nu au sarcini electromagnetice puternice. Să luăm Pământul spre exemplu, unde particulele cu sarcină pozitivă se anulează reciproc cu cele de sarcină negativă. Acest lucru se întâmplă şi cu majoritatea celorlalte planete şi stele cunoscute, iar astronomii sunt de părere că la fel este şi în cazul găurilor negre.