Locuri de muncă. Sursă foto: Arhva EvZ Din cauza pandemiei, piaţa muncii în România, a suferit o serie de mutaţii. Toată lumea se întreabă când se va reveni la normalitate.
În trimestrul II, rata şomajului a fost de 5,4%, în creştere cu 1,1 puncte procentuale, faţă de cea înregistrată în trimestrul anterior.
Institutul Naţional de Statistică subliniază în comunicatele sale că pandemia COVID-19 a afectat piaţa muncii prin scăderea moderată a populaţiei ocupate, adică prin creşterea numărului de şomeri şi a ratei şomajului. Însă, efectele cele mai vizibile se referă la creşterea numărului persoanelor ocupate, dar absente de la locul de muncă, adică persoane ocupate, care deşi au un loc de muncă, nu au lucrat nici măcar o oră în cursul săptămânii luate în calcul.
Astfel, numărul persoanelor ocupate care nu au lucrat nici măcar o oră în săptămână de referinţă a fost, în trimestrul al II-lea, 841.000, adică aproape 10% din populaţia ocupată. Dificultăţile economice sau tehnice ale angajatorului, cum ar fi lipsa materiilor prime, a clienţilor sau a comenzilor, a fost motivul absenţei indicat de aproape 60% dintre persoane, puţin peste o cincime dintre persoanele absente s-a aflat în concediu de odihnă, iar 0,4 procente au absentat pe motiv de boală.
Cele mai afectate au fost săptămânile din prima pare a trimestrului, când peste un milion de persoane ocupate au absentat de la locul de muncă, numărul acestora scăzând apoi treptat şi ajungând la 284.000 de persoane, în ultima săptămână a trimestrului. Analistul economic Aurelian Dochia spune că evoluţia şomajului era de aşteptat şi că unele dintre modificările structurale din piaţa muncii, determinate de pandemie, se vor menţine pe termen lung, evident în funcţie de specificul fiecărei activităţi.
Creşterea şomajului nu este o surpriză. Era inevitabilă în condiţiile în care multe industrii şi-au redus drastic activitatea şi rămâne întrebarea dacă unele dintre ele vor mai reveni într-un an sau doi la nivelul la care au fost în 2019. Este vorba în primul rând de tot ce înseamnă industria ospitalităţii, restaurante, administraţie publică. Aici, probabil că schimbările vor fi de mai lungă durată şi şomajul în zona asta ca rămâne ridicat. Dar sunt schimbări şi în multe alte domenii care nu sunt chiar aşa imediat afectate de pandemie şi unele dintre ele se datorează şi schimbării obiceiurilor de consum, dar şi unor schimbări tehnologice la care ne putem aştepta, de exemplu, industria energetică, tot ce ţine de complexele energetice de producţie-distribuţie.
Cel mai probabil se va trece printr-o revoluţie în următorii 5-10 ani şi asta va afecta şi forţa de muncă în multe feluri. Adevărul este că în momentul de faţă există o dispută, schimbările care s-au produs acum, ca urmare a pandemiei, în piaţa muncii şi chiar în modul în care se practică diverse activităţi, în munca propriu-zisă, sunt permanente sau sunt un lucru care va dispărea odată cu depăşirea pandemiei. Proabil că undeva la mijloc este adevărul, cred că sunt schimbări care vor fi permanente.
Proabil că obligativitatea pentru foarte-foarte multe activităţi, de a se prezenta în fiecare zi şi a petrece opt ore undeva într-un birou, într-un turn cu birouri, este depăşită şi va fi mult mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte modul în care se desfăşoară munca şi activitatea.
INS a publicat datele privind costul mediu lunar al forţei de muncă în anul trecut, acesta fiind de 5.092 de lei pe salariat. Câştigul salarial mediu brut lunar realizat în 2019 pe total economie a fost de 4.853 de lei, iar câştigul salarial mediu net de 2.986 de lei. Numărul mediu al salariaţilor a fost anul trecut de peste 5,16 milioane de persoane, în creştere cu peste 96.000, comparativ cu anul precedent, anunță Rador.
Recomandările noastre
