International
Sancțiunile SUA împotriva Iranului. Ce competență are Curtea Internațională de Justiție
Iranul încearcă să blocheze sancțiunile americane cu ajutorul Curții Internaționale de Justiție. Mare întrebare este ce competență are acest organism internațional. Iată ce scrie La Libre Belgique!
Curtea Internațională de Justiție (CIJ) organizează luni audieri cu privire la problema competenței sale în cadrul procedurilor inițiate de Teheran împotriva Washingtonului pentru a contesta restabilirea sancțiunilor americane.
Acuzând Statele Unite că i-au "strangulat" economia, Iranul a început o bătălie juridică la CIJ în iulie 2018, după ce Donald Trump a reimpus sancțiuni unilaterale dure împotriva Teheranului, suspendate până acum în temeiul acordului internațional privind energia nucleară iraniană.
În luna mai a aceluiași an, președintele american și-a retras țara din acest acord semnat de Republica Islamică și marile puteri în 2015, în care Iranul se angajează să nu încerce niciodată să se doteze cu arme atomice.
Cea mai înaltă instanţă judiciară a ONU, CIJ le-a impus un prim revers Statelor Unite în octombrie 2018, ordonându-le să suspende anumite sancțiuni împotriva Iranului care vizează mărfuri "în scopuri umanitare".
Washingtonul a contraatacat imediat şi a pus capăt unui tratat de prietenie din 1955 între cele două țări, invocat de instanța de la Haga pentru a-şi justifica decizia.
Iranul ceruse CIJ să oprească temporar sancțiunile în timp ce aceasta așteaptă ca judecătorii să se pronunțe asupra fondului cazului, lucru care ar putea dura ani de zile.
Curtea va examina acum dacă are competență să se pronunțe asupra cazului, ceea ce Washingtonul contestă cu tărie.
Audierile, desfășurate pe o săptămână, încep luni la ora 15:00 (13:00 GMT) prin videoconferință cu prima rundă de susținere orală a Statelor Unite. Reprezentanții Iranului vor avea atunci cuvântul miercuri.
Decizia judecătorilor cu privire la această problemă va fi luată la o dată ulterioară.
Tensiunile dintre Teheran și Washington, care nu au întreţinut relații diplomatice din 1980, s-au înrăutățit brusc de la restabilirea sancțiunilor, care, potrivit Iranului, are "consecințe dramatice" asupra economiei sale.
Aceste sancţiuni includ blocaje asupra tranzacțiilor financiare și importurilor de materii prime, precum și măsuri de penalizare a achizițiilor din sectorul auto și aviației comerciale.
Administrația Trump consideră că această politică este necesară pentru a proteja securitatea internațională și pentru a "intensifica presiunea" asupra regimului iranian pentru ca acesta "să-şi schimbe comportamentul", în special în ceea ce privește programul său balistic.
De asemenea, guvernul american speră să facă Republica Islamică să cedeze și să o determine să negocieze un "acord mai bun".
La rândul său, Teheranul a susținut că restabilirea sancțiunilor "încalcă multe prevederi" ale tratatului americano-iranian din 1955, dizolvat ulterior de Washington, care susține că Iranul nu a dat dovadă de "bună-credință", invocând textul în fața CIJ.
Creată după cel de-al Doilea Război Mondial, Curtea se pronunță asupra disputelor dintre state, dar nu are mijloacele obligatorii pentru a-și pune în aplicare deciziile.
Iranul și Statele Unite au ignorat în trecut recomandările instanței.
Într-un caz separat, CIJ a decis în februarie 2019 ca admisibilă cererea Iranului de a recupera aproape 2 miliarde de dolari în active înghețate din Statele Unite, care vrea ca aceste fonduri să fie destinate victimelor atacurilor atribuite Teheranului.
Traducerea:Rador
Recomandările noastre
