Două persoane au murit şi 23 au fost spitalizate în sudul Spaniei după ce au contractat virusul febrei Nilului occidental (virusul West Nile), care este transmis de ţânţari, au anunţat vineri autorităţile sanitare regionale, informează AFP.

O femeie în vârstă de 85 de ani a decedat vineri într-un spital din Sevilla din cauza acestei boli, la o zi după decesul unui bărbat în vârstă de 77 de ani, potrivit unei purtătoare de cuvânt a guvernului regional din Andaluzia.

Din cele 23 de persoane spitalizate, şapte se află la terapie intensivă.

Virusul Nilului occidental provoacă simptome asemănătoare gripei, în cazuri rare putând să apară şi complicaţii neurologice.

Descoperit în Uganda în anul 1937 şi prezent în Africa, Asia, Europa şi Australia, acest virus este transportat de păsări şi transmis la om de ţânţari.

Actualele focare de infectare cu acest virus în Spania sunt în oraşele Coria del Rio şi La Puebla del Rio, situate în apropierea mlaştinilor fluviului Guadalquivir.

Autorităţile andaluze desfăşoare dezinsecţii în zonele mlăştinoase pentru a ucide ţânţarii şi îndeamnă populaţia să-şi monteze la ferestre plase împotriva ţânţarilor.

Aceste îmbolnăviri cu virusul West Nile se suprapun în Spania cu o intensificare a epidemiei de COVID-19, care a ucis în această ţară circa 29.000 de oameni din cele aproximativ 378.000 de cazuri confirmate oficial.

West Nile este un tip de virus răspândit de ţânţari. De multe ori, oamenii trăiesc cu infecţia, dar nu ştiu că o au. În cazuri rare, virusul West Nile conduce la o boală severă care afectează creierul sau măduva spinării. Cei afectaţi pot avea convulsii sau pierderi de memorie. Persoanele de peste 50 de ani prezintă cel mai mare risc.

În general, 80 de persoane din 100, care au West Nile, nu au simptome. Acestea pot debuta în primele 15 zile din momentul în care au fost muşcate de ţânţar.

Simptomele uşoare pot include: febră, cefalee, senzaţie de oboseală, lipsa poftei de mâncare, dureri în tot corpul, erupţie cutanată, de obicei pe piept, şi umflarea ganglionilor limfatici.

Persoanele care dobândesc forma uşoară a bolii au febră timp de 5 zile, se luptă cu durerile de cap în jur de 10 zile şi resimt o stare permanentă de oboseală mai mult de o lună.

În general, un om din 150 poate cunoaşte o formă gravă a bolii. Aceasta poate duce la umflarea creierului (encefalita), a măduvei spinării (mielita) sau a ţesuturilor din jurul creierului şi măduvei spinării (meningită). Se manifestă prin: cefalee severă, febră mare, stare de confuzie, convulsii, slăbiciune musculară sau paralizie şi comă.

Dacă experimentaţi astfel de simptome, e necesar să ajungeţi imediat la medic şi să faceţi analize de sânge. Anticorpii pot arăta dacă aţi fost infectat cu virusul West Nile. În rest, puteţi efectua şi alte teste, cum ar fi: o puncţie lombară pentru a căuta anticorpi sau alte semne ale virusului în fluidul care înconjoară creierul şi măduva spinării; o scanare IRM (fotografiere a creierului). Aceasta este făcută pentru a afla dacă aveţi encefalită.

Din păcate, nu există tratament pentru virusul West Nile. De aceea, organismul trebuie să lupte împotriva infecţiei pe cont propriu. Dacă aveţi o formă uşoară a bolii, vă puteţi recupera acasă. Asiguraţi-vă însă că beţi suficiente lichide şi vă odihniţi suficient. Diagnosticul şi ajutorul medicului nu trebuie însă să lipsească.

Dacă reprezentaţi un caz sever de West Nile, simptomele pot dura săptămâni sau luni, mai ales dacă infecţia s-a răspândit la creier, iar internarea într-un spital este absolut necesară. Acolo puteţi obţine ajutor pentru prevenirea altor boli, cum ar fi pneumonia, pentru că vi se vor administra perfuzii şi veţi fi contactat la aparate de susţinere şi monitorizare.