USR PLUS a devenit partid. Nașterea noii formațiuni mai trebuie doar formalizată juridic la Tribunal după ce formațiunile lui Dan Barna și Dacian Cioloș au adoptat astăzi Protocolul de fuziune în cadrul a două congrese separate, urmate de o sesiune comună care a aprobat unificarea cu 85% din voturile celor peste două miide delgați care au participat la lucrările desfășurate on-line din motive de siguranță sanitară.

 

După ce justiția va certifica, potrivit legii, constituirea noului partid, va fi convocat congresul care va alege liderii structurilor de conducere USR PLUS. Pînă atunci, Barna și Cioloș sunt copreședinții partidului.

 

Uniunea Salvați România și Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate au funcționat ca alianță electorală la europarlamentarele din mai 2019, apoi au format o alianță politică al cărei obiectiv a fost susținerea candidatului Klaus Iohannis la prezidențialele de anul trecut.

Noul mandat al lui Iohannis se datorează și Alianței USR PLUS, iar asta după rezultatul electoral bun din luna mai 2019, când fiecare dintre cele două partide a trimis în Parlamentul European câte 4 eurodeputați.

Bonus, Dacian Cioloș conduce ca președinte Grupul Renew Europe, a treia forță politică din legislativul de la Strasbourg, alcătuită din Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și Partidul Democrat European (PDE).

Nașterea noului partid nu e o surpriză. Fuziunea era anunțată și se negocia de mult. Congresele de astăzi au marcat încheierea tehnică a unui proces cu final previzibil.

Cantitativ diferite în favoarea USR, electoratele celor două partide sunt, sociologic vorbind, identice. Activarea a unui bazin electoral mai degrabă dezinteresat, chiar inert politic pînă la intrarea cu succes în scenă a Uniunii Salvați Bucureștiul a lui Nicușor Dan este, deocamdată, principala mare performanță pozitivă a USR și PLUS. Marea performanță negativă e chiar instrumentul tactic cu care au reușit activarea respectivă: virulența discursului, cu destule derapaje spre extremism și populism justițiarist, multiplicate și amplificate de rețelele sociale, virulență care a contaminat și comunicarea celorlalți actori politici.

Practic, noul partid consolidează frontul anti-PSD, însă doctrinar nu aduce aproape nimic nou. USR PLUS se revendică, ca și PNL, tot de la liberalism, și se plasează tot la centru-dreapta. Diferența ar putea fi dată de apartenența diferită la marile familii politice. PNL este afiliat la Internaționala Centrist-Democrată, care adună partidele de orientare conservatoare, creștin-democrată și social-creștină de pe toate continentele, iar în Parlamentul European liberalii din România se numără la Partidul Popular.

În schimb, ca parte a grupului progresiștilor din Renew Europe, USR PLUS e afiliat la Internaționala Liberală.

Însă nuanțele ideologice care i-ar diferenția astfel pe aliații electoralei USR-PLUS- PNL n-au nicio importanță pentru votantul român. De cel puțin două decenii, în România se votează exclusiv pro sau contra PSD. Din păcate, acesta rămâne singurul clivaj pe care și gândirea, și practica politică autohtonă l-au imaginat din 1990 până acum.