„Înaintea șocului COVID-19, emigranții români cu vârstă de muncă, depășeau 2,6 milioane de persoane, reprezentând aproape 20% din populația cu vârstă de muncă din România. Estimările Băncii Mondiale s-au realizat pe baza datelor Eurostat dar și pe baza recensămintelor naționale din țările de destinație”, a declarat Andrei Silviu Dospinescu, economist în cadrul biroului din România al Băncii Mondiale, la cea de-a VI-a ediție a dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ.

ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA, ce a avut loc recent, la Constanța. Cei mai mulți români au emigrat în Italia (circa 1,2 milioane de persoane, dintre care aproximativ 1 milion din categoria populației active), urmată de Spania (circa 700.000 de persoane, din care aproximativ 600.000 din categoria 15 – 64 de ani, adică populație activă).

România este pe locul 52 din 140 în Clasamentul Competitivității Globale întocmit de Forumul Economic Mondial și înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Clasamentul European al Competitivității din 2020. Acest aspect este determinat de un declin demografic accentuat, în special declin al populației active, o rată ridicată de emigrare, inclusiv a forței de muncă înalt calificată și o rată de participare pe piața muncii de 67% (comparativ cu media UE de 74%).

Economistul Băncii Mondiale este optimist și vorbește despre “rata scăzută a șomajului care sugerează că țara are un potențial mare în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman, deși forța de muncă este mai puțin educată decât cea din UE, cu diferențe semnificative între regiuni.

Cheltuielile publice pentru politici active în domeniul muncii sunt scăzute și relativ ineficiente, fapt ce contribuie la accesul limitat la oportunități de muncă, în special în rândul tinerilor din zonele rurale.”

Conform datelor Băncii Mondiale din ultimii ani, dintre românii cu pregătire superioară, poate cea mai gravă situație se regăsește în rândul medicilor - peste 50% din emigranții care sunt medici și care lucrează în străinătate, au sub 40 de ani și în plus, un număr foarte ridicat dintre aceștia sunt medici rezidenți.

La rândul său, președintele CONAF, Cristina Chiriac, a declarat:” Investiția în educație și sănătate generează capitalul uman. Ar trebui să construim competențe de bază, competențe digitale și abilități socio-emoționale pentru copiii de azi - viitorii angajați de mâine pentru a nu mai asista la evoluții asemănătoare celor din trecut. România are cea mai mică pondere, puțin peste 50% a tinerilor cu competențe digitale de bază din UE, în condițiile în care, patru din cinci tineri din UE au abilități de bază și chiar peste, în ceea ce privește utilizarea calculatorului.

De asemenea, este important ca mediul privat să se implice în dezvoltarea învățământului dual pentru a recalifica și perfecționa forța de muncă actuală. Un alt aspect ce trebuie analizat la nivel guvernamental este taxarea forței de muncă, care ar trebui redusă, pentru a stimula fiscalizarea muncii la negru, reducerea decalajelor și sporirea atractivității muncii în România.

Această măsură face parte din șirul de soluții pe care mediul de afaceri, patronate, mediul academic, le-a identificat în cadrul dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ și care se vor regăsi în Memorandumul ce va fi înaintat Guvernului în perioada următoare”.

O inițiativă a Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și a Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG), cărora, din 2020, li s-a alăturat, ca partener strategic, Confederația Patronală CONCORDIA, PACTUL PENTRU MUNCĂ își propune să identifice noi provocări pe piaţa muncii și să vină cu soluții realiste și eficiente pentru realizarea unei Strategii coerente a forței de muncă pe termen mediu și lung.