The Guardian: Alegerile din Polonia: o zi bună pentru intoleranță

Realegerea lui Andrzej Duda în funcția de președinte, cu cea mai mică marjă posibilă, arată că liberalii polonezi trebuie să găsească o cale de a se reconecta cu alegătorii non-urbani.

Pentru a înțelege care a fost miza alegerilor prezidențiale pe muchie de cuțit de duminică din Polonia, merită să ne întoarcem în urmă cu câteva zile, la un interviu acordat de Jaroslaw Kaczyński, președintele și eminența cenușie a partidului de guvernare Lege și Justiție (PiS), scrie The Guardian.

Dl Kaczyński, fost premier al țării la mijlocul anilor 2000, nu a candidat el însuși în alegeri. Însă el e cel care dă ordinele în PiS, al cărui candidat favorit, Andrzej Duda, a fost reales președinte cu cea mai mică marjă posibilă. Vorbind la un post de radio catolic ultraconservator, dl Kaczyński a avertizat că oponentului liberal al dlui Duda, Rafał Trzaskowski, îi lipsește un „suflet polonez”. Proba, spunea el, este disponibilitatea nepatriotică a dlui Trzaskowski de a lua măcar în considerare cererile evreiești de retrocedare legate de al doilea război mondial. A continuat prin a face aluzie la necesitatea „repolonizării” unor segmente ale presei aflate parțial în proprietatea unor străini. Și, accentuând o temă constantă a campaniei electorale de succes a dlui Duda, dl Kaczyński a prezis că o victorie a opoziției va duce la capitularea Poloniei în fața „ofensivei LGBT”, care va corupe mințile tinerilor.

Această mentalitate - naționalistă, coercitivă și otrăvitoare în raport cu minoritățile - umbrește viața publică a Poloniei de cinci ani. În urma victoriei dlui Duda, PiS are acum cale liberă până la alegerile din 2023 pentru a-și cimenta și mai bine viziunea în inima unor instituții precum școlile, instanțele și presa.

Descoperă companiile și oamenii valoroși din sistemul sanitar din România în Capital Top 100 Performeri din Sănătate, ediția 2024! Acum la chioșcuri și pe edituradecarte.ro

Temperaturi atipice în următoarele patru săptămâni. O iarnă cum n-a mai fost de mult

Drept urmare, un vânt chiar și mai rece va înfiora persoanele LGBT care trăiesc în Polonia. Aflat în campanie, dl Duda a promis săptămâna trecută să introducă o nouă clauză constituțională care interzice adopția de către cupluri homosexuale, precum și că va continua să blocheze căsătoria homosexuală. Pentru presa independentă asediată a Poloniei viața va deveni chiar și mai grea. Confruntarea dintre guvern și UE pe tema acuzațiilor de subminare a independenței judecătorilor va continua.

Nu e greu să simpatizezi cu cei 48,8% din alegători care l-au votat pe dl Trzaskowski, în speranța de a face din Polonia o țară mai deschisă și mai tolerantă decât îi vor permite să fie dl Duda și PiS. Cea mai mare prezență la urne de după 1989 reflectă convingerea reală că acest scrutin ar fi putut să ducă la o schimbare de paradigmă. În cele din urmă scorul a fost disperat de strâns - o diferență de numai vreo jumătate de milion de voturi. Presa de stat, teribil de părtinitoare, și-a jucat și ea rolul. Însă această înfrângere amară oferă o lecție clară partidelor din opoziție.

Cu al doilea mandat al dlui Duda într-un pericol real de a nu se materializa, susținătorii lui au fost capabili să mobilizeze o majoritate alcătuită din alegători bătrâni și populația din comunitățile rurale și orășele. O proporție crucială a celor care au rămas acasă la primul tur de acum două săptămâni s-a prezentat la vot în al doilea tur. A fost o demonstrație a faptului că, în acele părți ale țării cărora li se spune uneori „Polonia B”, care au avut de profitat mai puțin de pe urma globalizării, programele de redistribuire [a avuției] ale PiS sunt populare și inspiră o loialitate de temut.

Tinerii și populația urbană au votat în general cu dl Trzaskowski. La fel ca în Ungaria vecină și în majoritatea Europei de Vest, orașele pline de tineret sunt liberale. Dar pentru a naviga pe cale revenirii la putere, opoziția Poloniei trebuie să găsească o modalitate de a recâștiga încrederea comunităților care au ajuns să asocieze o mai mare securitate economică cu conservatorismul și bigotismul cultural ale PiS. Este o sarcină complicată extrem de mult de influența și puterea elementelor conservatoare din Biserica Catolică. Însă pentru liberalii cu inima frântă ai Poloniei ea trebuie să devină prioritatea de acum și până la următoarea ocazie electorală de a întoarce din drum mareea iliberală.