„Sfânta Sofia, asediată de mormanele de papuci și șlapi…”

„Sfânta Sofia, asediată de mormanele de papuci și șlapi…”

Retransformarea de către regimul Erdogan în moschee a Catedralei Sfânta Sofia a prilejuit o sumedenie de reacții: de tristețe, de indignare, de revoltă.

Dar nici una nu a surprins, cred eu, esența dramei, așa cum a făcut-0 excepționalul ziarist creștin care este Răzvan Bucuroiu, într-o postare pe Facebook , la scurt timp după ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a semnat decretul.

Iată reprodusă integral în cele ce urmează acest text:

«Înțelepciunea sfântă, divină, statuată pe vecie în piatră, bronz și mozaic va fi acompaniată cât de curând de muezini și imami, va fi asediată de mormanele de papuci și șlapi lăsați la intrare, pe lespezile frumos tăiate de bizantini. Ridicată între continente și între lumi, între mări și brizele lor, între rase și tradiții, între oameni și îngeri, Sfânta Sofia are un aer nepământesc și jenat, totodată. Împopoțonată cu minarete, spoită cu var, prăduită și agresată în fel și chip, bătrâna doamnă a catedralelor își duce lent martiriul prin veacuri ca o țestoasă fără urmași - uitată de timp prin arhipelaguri pustii. Căci pe Sfânta Sofia nimeni nu o mai iubește cu adevărat, căci nimeni nu o mai poate avea în deplinătatea ei cultică, liturgică. Chiar și muzeu, ea vorbea doar mecanic, prin pereți - nu mai vibra, nu era cutie de rezonanță pentru rugăciuni înflăcărate și cântări sfinte, nu mai găzduia volutele îngerilor în timpul epiclezei. Era doar o bătrână doamnă scoasă la cerșit de către noii ei stăpâni turci - Filantropica de Bosfor. Acum, Erdogan ne arată fața de dintodeauna a lor, a noilor cuceritori. Deși islamul (știm de la cursul scurt de neomarxism!) este religia păcii iar mahomedanii au un duh irenic neostoit, totuși această decizie pare că ar veni în contradicție cu multiculturalitatea, cu armonia religioasă în dimensiunea căreia europenii vor să vadă realitatea, cu drepturile omului etc. Și cu orice formă de dorință de înțelegere cu ceilalți, în afară de pozițiile autoritare. Pe care iată, s-a situat noul sultan, noul cuceritor “soft“, prin “lege“ seculară, al Sfintei Sofia...»