International
Țarul, lovit unde îl doare mai tare: „Un Putin uzat şi îmbătrânit, președinte pe viață”
LE NOUVEL OBSERVATEUR (Franţa). Marcată de fraudă, „consultarea" pentru reforma Constituției ruse a avut ca scop esențial să îi permită lui Vladimir Putin să rămână la putere. Dar la momentul acestui triumf programat, președintele rus este afectat de uzura puterii și de o scădere a popularității.
După o ciudată „consultare" ciudate privind reforma Constituției, marcată de numeroase nereguli, chiar fraude, Vladimir Putin, în vârstă de 67 de ani, poate, dacă dorește, să rămână președinte al Rusiei până la vârsta de 84 de ani. Adică până în 2036.
Conform rezultatelor provizorii, modificările aduse Constituției care îi permit să candideze la realegere în 2034, anulând mandatele anterioare, au fost adoptate de peste 75% dintre alegători (cu o participare la vot în jur de 65%). Aceste rezultate au fost imediat descrise drept „o minciună uriașă" de Aleksei Navalnîi, principalul adversar al Kremlinului.
Dacă va vrea Dumnezeu - deoarece Creatorul a fost introdus cu această ocazie în legea de bază a Rusiei -, Vladimir Putin va ajunge să domnească 36 de ani peste Federația Rusă. Adică mai mult decât mumificatul lider sovietic Leonid Brejnev (18 ani) şi mai mult decât însuşi Stalin însuși (30 de ani).
Programat inițial în aprilie, scrutinul, amânat din cauza pandemiei Covid-19, s-a desfăşurat, înmănușat și mascat, timp de o săptămână, pentru a evita aglomeraţia excesivă la secțiile de votare. Ceea ce a oferit oportunități de fraudă. Votul, din care au fost excluși majoritatea observatorilor independenți, deoarece, pentru a evita acest tip de constrângeri, nu a fost un referendum în forma cuvenită şi uneori a fost transformat într-o farsă. Puncte de votare au fost instalate în cele mai neobișnuite locuri: curți, locuri de joacă, un coș de cumpărături din supermarket, un portbagaj auto etc.
În mod ciudat, în timp ce scopul principal al acestei consultări era acela de a-i permite lui Vladimir Putin să se reprezinte pe sine, s-a vorbit foarte puțin despre rămânerea sa la putere în timpul campaniei electorale, care s-a transformat într-un clubbing pentru „da', combinat cu loterii pentru a încuraja votarea și presiuni multiple pentru a merge la urne. Precizând că „nu a luat nicio decizie", președintele Putin, ale cărui puteri vor fi consolidate prin acest vot, s-a mulțumit discret să spună că "nu exclude posibilitatea" de a candida din nou.
Campania s-a concentrat în principal pe modificările ce gravează în marmură "revoluția conservatoare putiniană" și care fac obiectul unui consens destul de larg în societatea rusă: credința în Dumnezeu, căsătoria rezervată heterosexualilor, educația patriotică, garanția frontierelor ruseşti - dar vizează, fără îndoială, securizarea anexării Crimeii ucrainene în 2014 sau chiar obţinerea insulelor Kurile, disputate cu Japonia.
Poate că Vladimir Putin nu a dorit să se prezinte, când popularitatea sa, deși încă mare, nu a fost niciodată atât de scăzută, ajungând de la 80% la 60%. Președintele rus este în general afectat de uzura puterii și mai ales de gestionarea deficitară a crizei Covid, de reforma pensiilor, de scăderea nivelului de trai. Odată cu scăderea prețurilor la petrol, care asigură aproape 50% din buget, scade economia Rusiei, care a prosperat în primele mandate ale lui Putin datorită prețurilor mari ale hidrocarburilor. Pentru a contraataca pe acest teren sensibil, în timpul campaniei, puterea a prezentat astfel o măsură socială, totuşi foarte teoretică, indexarea pensiilor.
Prin urmare, într-o atmosferă sumbră, Vladimir Putin, departe de a fi triumfător, este „încoronat" „președinte pe viață". În numele „securității și stabilității". Dar, deși niciun succesor nu este la vedere pentru a-l înlocui pe acest lider atotputernic, stabilitatea sistemului nu se bazează pe această Constituție reformată, ci întotdeauna pe un singur om, care pare uzat și îmbătrânit.
Recomandările noastre
