Cuvântul „rasă” își are locul în Constituția unei țări? În Germania, această dezbatere a fost redeschisă în urma protestelor anti-rasiste din Statele Unite.

Verzii, a doua formațiune politică a Germaniei, potrivit intențiilor de vot, au fost primii care au cerut, săptămâna aceasta, modificarea Constituției.

Legea Fundamentală a Germaniei datează din 8 mai 1949, și este puternic marcată de dorința de a se opune radical persecuțiilor naziste la adresa minorităților.

„Este vremea ca noi toți să uităm rasismul”, a proclamat liderul Verzilor, Robert Habeck, într-un editorial publicat în ziarul de stânga Tageszeitung. „Un puternic semnal în acest sens ar fi eliminăm cuvântul «rasă» din Legea Fundamentală”, a propus el, pe fondul protestelor provocate de moartea lui George Floyd.

Pasajul vizat din Constituția germană este articolul 3, potrivit căruia „Nimeni nu trebuie să fie discriminat sau privilegiat pentru sexul, ascendența, rasa, limba, patria și originea, credința, opiniile sale religioase sau politice”.

Pentru ecologiști, „nu există «rase». Există ființe umane.” Iar Constituția, redactată după Al Doilea Război Mondial este impregnată de o viziune rasială și biologistă asupra oamenilor, moștenită din secolul XIX, și care astăzi este depășită, scrie AFP.

Această revendicare, formulată de mulți ani de către Stânga, reapăruse încă din februarie, după un atentat rasist la Hanau, în care un german a ucis nouă persoane cu origini străine.

Verzii au primit sprijinul Die Linke, o formațiune a Stângii radicale, a FDP (liberal) și al social-democraților (SDP), ultimii fiind aliați la guvernare ai CDU, formațiunea de centru-dreapta a Angelei Merkel.

Influentul șef al biroului federal al luptei împotriva discriminării, Bernhard Franke, pledează și el pentru eliminarea cuvântului „rasă” din Constituție. El sugerează ca acesta să fie înlocuit cu „discriminare rasială” sau „identificare rasială”, așa cum s-a produs deja la nivelul unor landuri.

Formațiunea cancelarei, CDU, care până acum s-a abținut să se pronunțe asupra acestui subiect, pare să fi își fi schimbat atitudinea.

Ministrul de Interne, Horst Seehofer, un bavarez cunoscut pentru pozițiile sale tradițional conservatoare, s-a arătat „deschis la discuție”. „Nu mă voi opune” unei eventuale schimbări, a declarat el miercuri, apreciind totuși că, în opinia sa, este vorba de o dezbatere teoretică și că este mai importantă „eliminarea rasismului în practică”.

Dimpotrivă, ministrul Justiției, Heiko Maas, un social-democrat, a luat apărarea cuvântului, plasându-l în contextul postbelic: „Nu indică clar existența a diferite rase umane nici vreo acceptare a acestui înțeles, părinții și mamele (!) Legii Fundamentale au avut tocmai preocuparea de a trimite un semnal clar împotriva maniei rasiale”, a explicat o purtătoare de cuvânt a lui Maas.

Conform acestuia, termenul „rasă” constituie și „punctul de plecare lingvistic al termenului «rasism», împotriva cu toți dorim să acționăm”.

În această dezbatere lingvistică, cotidianul de centru dreapta Die Welt a ironizat: „Unii germani au făcut progrese atât de minunate încât găsesc acum cuvântul «rasă» insuportabil (...). Totuși, ei nu își trimit copilul la școală cu numeroșii arabi și turci, ci într-un loc unde găsesc aceeași etnicitate cu a lor. Și exact acest lucru trebuie schimbat.”

Totuși, o astfel de modificare a Constituției este destul de dificilă: ea are nevoie de aprobarea a două treimi din membrii Parlamentului.