Începutul procesului de la Slatina, în care inculpaţi sunt Gheorghe Dincă, zis şi „monstrul din Caracal” şi Ştefan Risipiţeanu, nu înseamnă neapărat şi începutul aflării adevărului în acest caz deosebit de grav. Poliţia continuă să mintă asupra unor evenimente clare, în loc să desluşească cine anume le-a comis. Din rechizitoriu lipsesc o serie de documente importante. Iar Dincă, încearcă să facă un fel de înţelegere cu anchetaorii, ameninţându-i că dacă acuzaţiile pe care le formulează  nu vor fi unele care să-i asigure o pedeapsă minimă, dă tot adevărul în vileag. Sub aceste auspicii a început la Tribunalul Caracal, judecarea unuia dintre cele mai importante dosare din ultimii ani din România.

Reamintim că Gheorghe Dincă, 67 de ani, din Caracal, este acuzat că a răpit, sechestrat, violat, ucis şi mutilat cadavrele a două fete: Luiza Melencu, de 18 ani şi Alexandra Măceşanu, de 15 ani. Coinculpatul Ştefan Risipiţeanu este acuzat de violarea Luizei Melencu.

Încă de la prima şedinţă de judecată, ambele părţi implicate în proces, atât avocaţii familiilor victimelor, cât şi cei doi inculpaţi au cerut ca ancheta să se reia de la zero. Dosarul să fie returnat la DIICOT.

Şi totuşi, ce căuta poliţistul de la Bucureşti la Caracal?

Pe data de 26 iulie, 2019, la ora şase dimineaţa, Dincă este ridicat de poliţie, iar în casa lui încep percheziţiile. Asta după ce cu o zi înainte, Alexandra Măceşanu, fata pe care o răpise, reuşise să sune la 112 şi să dea o groază de indicii asupra locului unde se află sechestrată şi a individului care o răpise.

Nu mai insistăm acum asupra unor momente penibile din anchetă, cum ar fi statul în faţa porţii „monstrului din Caracal” a echipei de intervenţie, inclusiv a procurorului, ca să se facă 6 dimineaţa ca să poată intra. Interval de timp în care, am demonstrat că Dincă a primit mai multe telefoane. Evident, de avertizare. Fata care cu o zi înainte era în Casa Groazei, nu a mai fost găsită nu numai în acea dimineaţă, ci nici până în ziua de azi nu se ştie nimic despre soarta ei.

Ne vom opri acum asupra a două elemente care trebuie clarificate de urgenţă.

O poveste proastă, cu un poliţist deştept

A doua zi după ce au început percheziţiile în casa lui Gheorghe Dincă, toată presa eram acolo. Puţin după prânz, era într-o zi de duminică, când pe stradă nu se mai putea circula pentru că era blocată de foarte mulţi cetăţeni din Caracal, unii dintre ei extrem de indignaţi, a ieşit ca o floare în faţa porţilor, primul avocat din oficiu al lui Dincă, Bogdan Alexandru. Acesta a anunţat răspicat în faţa tuturor, inclusiv a presei, că Dincă, gata, a recunoscut. Că el le-a ucis atât pe Luiza Melencu, cât şi pe Alexandra Măceşeanu. Declaraţia aceasta era de fapt prima cărămidă pusă la construcţia unei minciuni.

Pentru a ascunde reţeaua de trafic de carne vie din care făcea parte Dincă, se recurgea la o stratagemă. Dacă Alexandra Măceşanu nu suna la 112, acolo unde apelul ei a rămas înregistrat, dacă acele apeluri disperate nu ar fi apărut în mass-media, cu siguranţă că soarta dosarului ei de dispariţie ar fi fost aceeaşi cu cel al Luizei Melencu. Adică, nu s-ar fi făcut nimic în el. Ieşind însă scnadalul cu 112, stăpânii lui Dincă, pentru că el este o verigă de la baza reţelei, au decis să-l sacrifice, pentru a salva restul organizaţiei criminale.

Povestea pe care au încercat să o vândă publicului a fost una care ar fi putut prinde, dacă nu era prost însăilată. Noi ar fi trebuit să credem că Dincă este un lup singuratic, care, din cauza unor devieri pe fond sexual, ataca fete tinere, le viola şi apoi le ucidea, după care scăpa de cadavre fie arzându-le în butoiul din curte, fie aruncându-le oasele, nici el nu mai ştia pe unde. Declaraţia avocatului Bogdan Alexandru venea să pună prima piatră la construcţia acestei minciuni.